Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a explicat într-un interviu la Europa Liberă că paturile ATI donate cu aparatură completă, inclusiv de intubare invazivă, a pacienților Covid19, vor fi destinate exclusiv celor cu insuficiență respiratorie gravă, iar celorlalți pacienți aflați în Secțiile ATI li se va aplica ”o terapie intermediară”. „Dintre cei 750 de pacienți Covid în Terapie Intensivă, 250 sunt intubați invaziv. Au existat discuții și re-evalurări legate reorganizare a acestor secții și pentru o terapie intermediară. Încât acele paturi complet dotate, cum avem, cu ventilatoare, cu capacitate invazivă de ventilație, sunt cele care vor fi păstrate doar pentru cei care au nevoie de asistență pentru insuficiență respiratorie. Iar celelalte persoane care se află în Terapie Intensivă vor merge pe o terapie intermediară unde vor beneficia de un aport de oxigen neinvaziv. Declarația vine pe fondul numărului crescând de noi cazuri de Covid19, inclusiv a numărului de pacienți aflați în unitățile ATI, dar și în contextul numărului redus de paturi de Terapie Intensivă și, mai ales, de personal specializat.
Ministrul Sănătății susține că autoritățile nu au în vedere o nouă perioadă de carantină generală (lockdown), așa cum s-a întâmplat în martie-mai 2020, dar insistă asupra aplicării sancțiunilor deja în vigoare pentru cei care nu respectă distanțarea socială, portul măștii, restricțiile privind adunările publice, etc. „Restricțiile sunt lăsate la latitudinea Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență pentru coordonarea intervenției în contextul evoluției locale. După cum știți, și la începutul lunii septembrie, când s-au făcut acele reveniri la normalitate, a fost tot în baza unor indici și evoluții de transmitere locală. Putem lăsa acea larghețe la nivelul autorităților locale”, a spus ministrul care a evitat să vorbească despre o posibilă reintrare în carantină a Bucureștiului, din cauza aplicării de ieri, a scenariului roșu, după depășirea a 3 îmbolnăviri la o mie de locuitori.
Nelu Tătaru respinge ideea că informațiile conflictuale privind raportarea noilor cazuri de Covid, prezentate de Institutul Național de Sănătate Publică, respectiv Grupul de Comunicare Strategică acum o săptămână, ar fi urmarea unei manipulări a datelor în sensul evitării unor restricții anti-Covid mai severe. Nelu Tătaru susține că este vorba exclusiv despre formula de calcul în care s-a folosit populația rezidentă din București (mai mică), respectiv populația cu domiciliul în București. În fața argumentelor legate de o mai simplă și mai rapidă diseminare a informațiilor de la nivel central, în replică, ministrul insistă că datele evoluției Covid pe localități țin de autoritățile locale și că de la nivel local trebuie solicitate.
Săptămâna trecută, Europa Liberă a obținut de la Institutul Național de Sănătate Publică, apelând la legea liberului acces la informațiile de interes public, lista completă localităților din România în care rata infectării cu coronavirus depășește 3/1000 de locuitori, nivelul care presupune impunerea de restricții mai severe, inclusiv închiderea școlilor și desfășurarea cursurilor online. Între cele 142 de localități, se numără inclusiv municipii și orașe precum Târgu Ocna - indice de infectare 5,6; Aiud - 5,43; Tălmaciu - 4,59; Bacău - 4,28; Zalău - 4,28; Râmnicu Vâlcea - 4,26; Alexandria - 3,72. Astăzi, informații similare pot fi obținute prin trimiterea de solicitări Direcțiilor de Sănătate Publică din toate județele.
Explicațiile ministrului, în interviul video pe care îl vom publica cât de repede. Rămâneți pe www.romania.europalibera.org
