Șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană se vor reuni joi în format videoconferință într-o încercare de a debloca acordul pentru bugetul UE pe următorii 7 ani și pachetul de relansare economică post-pandemie, la trei zile după ce Ungaria și Polonia au anunțat un veto ca urmare a condiționării fondurilor europene de statul de drept.
Miza este una de 1.8 trilioane de euro care vin din bugetul UE 2021-2027 și planul de 750 de miliarde de euro alocate pentru ca statele din blocul comunitar să își refacă economia afectară de pandemia de coronavirus.
Pe de o parte se află 24 de state susținute de Comisie și de o majoritate din Parlamentul European, iar în tabără opusă Ungaria și Polonia, dar și Slovenia, care este pregătită să ofere sprijin celor două state dizidente.
Întrebarea este una simplă pentru liderii europeni: ar trebui ca împărțirea de fonduri europene pentru statele membre UE să fie legată de acțiunile și valorile unor guverne individuale, scriu jurnaliștii de la BBC într-o analiză asupra blocajului de la nivel european, în care se întreabă dacă avem de-a face cu un joc de poker, în care ambele tabere acceptă și pierderi, și câștiguri până se ajunge la un compromis, sau un joc în care fiecare tabără așteaptă să vadă care cedează prima.
Uniunea Europeană vrea ca alocarea fondurilor europene să fie legată de mecanismul statului de drept, mai exact ca încălcarea valorilor fundamentale să blocheze accesul la banii europeni. Ungaria și Polonia denunță practica drept o încălcare a suveranității, iar Slovenia joacă un rol de sprijin.
Polonia și Ungaria au mai multe elemente în comun care le aduc în acest joc de opozanți. Ambele și-au construit democrații după înlăturarea comunismului, și-au ales guverne naționaliste de dreapta și sunt foarte dependente de fondurile europene, de unde le vine aproape 5% din PIB. Exact acest ultim factor este văzut de mulți drept motivul care le va obliga să cedeze, dar niciuna nu a dat un asemenea semn până în prezent.
Conflictul dintre Budapesta și Bruxelles este unul mai vechi și a pornit de la politica UE care cerea ca statele membre să împartă numărul de refugiați care punea mare presiune pe state ca Italia și Grecia, politică respinsă cu vehemență de premierul maghiar Viktor Orban.
De altfel, liderul de la Budapesta a acuzat Uniunea Europeană că vrea să blocheze bugetul exact ca o formă de „șantaj" față de statele care opun politicii privind migrația, într-o declarație pentru agenția națională maghiară MTI. Polonia a transmis un mesaj similar.
„Odată ce propunerea este acceptată, nu va mai fi niciun obstacol pentru a lega împărțirea fondurilor comune pentru statele membre de sprijinirea migrației și vor fi utilizate mijloace financiare pentru a șantaja statele care se opun migrației", a acuzat Viktor Orban.
Viktor Orban este un adversar deschis al migrației în masă pe care o numește o amenințare asupra identității naționale și europene. În acest sens, Uniunea Europeană a deschis o procedură împotriva Budapestei pentru încălcarea valorilor democratice.
Bugetul și planul de relansare economică nu au nicio clauză specială privind migrația, iar unii analiști spun că afirmațiile lui Viktor Orban nu sunt decât o tentativă de a obține sprijin domestic prin retorică anti-migrație.
Guvernul naționalist de la Varșovia afirmă că mecanismul statului de drept încalcă tratatele Uniunii Europene și acordul obținut de șefii de state și de guverne în luna iulie.
Pentru ministrul Justiției, Zbigniew Ziobro, mecanismul este un pretext pentru încălcarea suveranității Poloniei și o forțare pentru a accepta politici liberale precum căsătoriile între persoane de același sex. Unul dintre colegii săi a numit această politică drept o încercare a Germaniei de a coloniza Polonia.
„Guvernul se teme că mecanismul va crea presiune constantă asupra lor și va oferi Bruxellesului și Berlinului abilitatea de a șantaja Polonia. Definiția statului de drept este atât de vastă încât guvernul crede că în realitate va însemna introducerea unei agende de stânga liberale prin acest mecanism", a spus redactorul-șef al reviste poloneze Sieci, Jacek Karnowski, pentru BBC.
Lipsa de încredere a Varșoviei în Bruxelles este atât de mare încât Polonia, care este în prezent cel mai mare beneficiar al fondurilor europene este dispusă să blocheze bugetul pentru că a calculat că poate aștepta și un an pentru o soluție, dar statele din sud nu vor putea aștepta atât de mult pentru că au nevoie de fonduri după ce economiile au fost puternic afectate de pandemie.
Premierul Mateusz Morawiecki a fost numit în funcție special pentru abilitatea sa de a negocia cu Bruxelles și este mult mai moderat decât ministrul de Justiție, semn că ar putea fi convins să accepte un compromis prin care mecanismul este mai specific definitiv, ceea ce îi va permite să prezinte situația drept o victorie și pentru Polonia, și pentru Uniunea Europeană.
Din perspectiva Bruxellesului, Polonia și Ungaria au multe elemente în comun în prezent, iar multe state membre se tem că Varșovia și Budapesta sunt pe un drum spre autoritarism. Nu mai departe de miercuri, Curtea Supremă a Poloniei a ridicat imunitatea unui judecător care era una din vocile cele mai critice ale reformei pregătite de guvern.
Uniunea Europeană ar putea beneficia de faptul că Germania este cea care deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene, ceea ce pune negocierea în mâinile sigure ale cancelarului Angela Merkel. Dar găsirea unui compromis între 27 de state membre este dificilă.
Premierul olandez, Mark Rutte, a descris deja propunerea curentă a mecanismului drept „doar un minim" necesar, în timp ce Polonia, Ungaria și Slovenia o văd drept ceva excesiv.
Iar timpul rămas la dispoziție este pe final, bugetul urmând, în caz de un acord, să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021. Fondurile pentru redresare economică sunt așteptate cu mare interes în timp ce valul al doilea al pandemiei lovește puternic Europa.
Uniunea Europeană, care a fost copleșită când virusul a ajuns la începutul anului pe bătrânul continent, spera să își refacă reputația prin aceste fonduri puse la comun pentru relansare economică, iar noua dispută nu ajută deloc blocul comunitar.
Prima discuție va avea joi prin videoconferință, iar cele două tabere vor avea o primă șansă pentru a stabili scopul pe care îl urmăresc sau măcar regulile după care vor juca pentru a tranșa disputa.
