Linkuri accesibilitate

UE, strânsă cu ușa din interior: stat de drept sau bani pentru revenirea din pandemie


Ungaria și Polonia și-au folosit dreptul de veto ca urmare a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Ungaria și Polonia au blocat luni bugetul Uniunii Europene și fondul de redresare post-pandemie și au dus Uniunea Europeană într-o criză instituțională din care nu se vede o ieșire.

Exercitarea dreptului de veto a venit ca urmare a deciziei de a condiționa fondurile europene de respectarea statului de drept, o decizie văzută de cele două state drept o încălcare a suveranității naționale și un compromis pe care nu sunt dispuse să îl facă. Este doar ultima din șirul lung de acțiuni care au adus Budapesta și Varșovia în conflict cu Bruxelles.

Miza totală este de 1,8 trilioane de euro, adică valoarea pachetului economic pe următorii șapte ani, format din bugetul multianual al UE și fondurile destinare revenirii economiilor europene din criza provocată de pandemie.

Este în mod limpede o criză instituțională pentru UE, deoarece tratatele nu au prevăzut o asemenea situație, în care doi membri ar bloca prin veto o decizie majoră, sprijinindu-se unul pe altul, scrie presa internațională.

Situația pune diplomații europeni într-o situație imposibilă, deoarece fondurile din cele două pachete sunt esențiale pentru statele membre care sunt lovite chiar în prezent de un al doilea val al pandemiei, în timp ce măsurile în primul val au lovit puternic în economie.

Bugetul Uniunii Europene trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie, iar planul de redresare punea la dispoziție 750 de miliarde pentru statele membre inclusiv posibilitatea ca statele membre să deconteze măsurile adoptate în lupta cu pandemia, retroactiv încă din februarie 2020.

Cele două pachete nu pot trece decât printr-un vot unanim al celor 27 de state membre, iar un compromis de la Bruxelles în sensul eliminării criteriului de acordate a fondurilor europene în baza respectării statului de drept ar fi văzut drept o înfrângere rușinoasă în fața a două state membre care au produs numeroase bătăi de cap blocului comunitar, fiind și sancționate prin invocarea articolului 7 din Tratatul UE, care permite suspendarea dreptului la vot în anumite circumstanțe.

Doar că cele două țări se pot sprijini una pe alta, deoarece pentru aplicarea sancțiunii împotriva unei dintre țări e nevoie de unanimitatea tuturor celorlalte, astfel încât niciuna nu va rămâne fără drept de vot.

Unii diplomați citați de Politico spun că UE plătește acum prețul inevitabil pentru faptul că nu a rezolvat pe deplin disputa privind statul de drept în timpul summit-ului din iulie, când a fost aprobat pachetul de buget și planul de redresare. Pentru a încheia un acord după lungi negocieri, liderii au convenit că va exista o menționare în buget cu standardele statului de drept, dar au lăsat formularea deschisă interpretării.

Chiar dacă ceilalți 25 de șefi de stat și de guvern din cadrul Consiliului European vor fi dispuși acum să cadă la un compromis, bugetul pe șapte ani al UE necesită acordul Parlamentului European, care a luptat din greu în negocierile prelungite pentru a îl lega de mecanismul statului de drept. Unii europarlamentari acceptaseră doar cu reticență acordul, spunând că dispoziția nu era suficient de dură, astfel e greu de crezut acum că un buget fără nicio condiționalitate va trece în legislativul european.

Și, în timp ce, teoretic, planul de redresare ar putea fi adoptat în afara bugetului UE - ca „acord interguvernamental” între țări, oficialii Comisiei Europene au analizat cu atenție această cale în primăvara trecută și au respins-o ca fiind prea complicată și consumatoare de timp, provocând potențial o repetare a numeroaselor dificultăți întâmpinate în gestionarea crizei datoriilor din zona euro.

Instituțiile UE și numeroase guverne naționale ale statelor UE s-au plâns de ani de zile de ceea ce consideră a fi încălcarea de la Varșovia și Budapesta a statului de drept și a altor principii fundamentale ale democrației. Însă oficialii maghiari și polonezi au declarat că sunt șantajați de Bruxelles și că refuză să se predea după ani în care au fost supuși unor duble standarde neloiale.

Cu toate acestea, jurnaliștii de la BBC subliniază că Polonia și Ungaria, deși nu vor ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept, sunt puternic dependente de finanțarea europeană, iar economiile lor nu pot rezista șocului pandemiei fără bugetul special destinat ieșirii din criză.

Nemulțumirile Poloniei și Ungariei

Nu există criterii obiective clare sau o definiție clară a principiilor statului de drept, așa că nu le puteți folosi ca instrument pentru [un] mecanism concret de sancționare", a declarat reporterilor ministrul ungar al justiției Judit Varga.

Ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a declarat că problema statului de drept este „doar un pretext”.

Este într-adevăr o sclavie instituțională, politică, o limitare radicală a suveranității", a spus el.

Atât premierul maghiar Viktor Orban, cât și premierul polonez Mateusz Morawiecki, avertizaseră zilele trecute, în scrisori către instituțiile europene, că sunt gata să blocheze totul dacă nu se renunță la condiționarea acordării fondurilor.

Toate publicațiile care analizează situația din UE susțin la unison că o nouă definire a mecanismului privind statul de drept, adică ceea ce cer Ungaria și Polonia, e exclusă.

Nu este vorba despre un stat de drept ... ci despre sclavia politică și instituțională”, insistă totuși ministrul polonez al Justiției.

Acordul convenit de Parlamentul European și de Consiliu introduce două prevederi care stabilesc intervalul de timp pentru sunt adoptate măsurile împotriva unui stat și cum va funcționa mecanismul.

  • Intervalul de timp în care instituțiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat dacă există riscul încălcării statului de drept se micșorează de la 12-13 luni maximum la 7-9 luni.
  • Comisia Europeană propune sancționarea prin oprirea unor fonduri UE, după ce stabilește că un stat membru a încălcat statul de drept. Consiliul UE va avea o lună la dispoziție pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin majoritate calificată (adică minimum 55% dintre statele membre votează, ceea ce înseamnă 15 din 27, iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE).

Chiar dacă s-ar putea găsi o soluție politică temporară în Consiliu cu Polonia și Ungaria, parlamentele naționale de la Budapesta și Varșovia vor avea posibilitatea de a da un nou veto pe mecanismele de finanțare pentru fondul de redresare de 750 miliarde de euro, dacă doresc acest lucru - adăugând presiune suplimentară pe negociatori.

Ratificarea parlamentelor naționale este totuși o sabie cu două tăișuri. Este puțin probabil ca unele parlamente din țări precum Finlanda să ratifice decizia privind resursele proprii dacă legiuitorii consideră că Ungaria și Polonia au primit prea multe concesii pe frontul statului de drept, mai arată Politico.

Reacții la nivel european

Deși decizia de a bloca pachetul nu a fost o surpriză, a existat încă o explozie de indignare față de Ungaria și Polonia pentru că au stat în calea a ceea ce mulți consideră un plan de finanțare crucial.

Ministrul pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, a declarat că nicio țară nu are niciun motiv să se opună dispoziției privind statul de drept dacă nu intenționează să încalce principiile UE. „Dacă respectați principiile statului de drept, atunci nu aveți de ce să vă temeți”, a spus el.

Ministrul francez pentru Europa, Clément Beaune, a insistat că se va găsi un compromis, dar a declarat că Parisul nu se întoarce din sprijinul său pentru mecanismul statului de drept. „Blocarea bugetului european de către Ungaria și Polonia nu pune în discuție determinarea noastră privind recuperarea și statul de drept", a scris Beaune pe Twitter.

Manfred Weber, liderul german al grupului Partidului Popular European de centru-dreapta (PPE) din Parlamentul European, a insistat asupra faptului că dispoziția privind statul de drept nu vizează în mod nedrept Ungaria, Polonia sau orice altă țară. „Popoarele Europei au un singur dușman în acest moment și acesta este coronavirusul și se așteaptă ca noi să livrăm acum", a spus el.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz, care s-a adresat unei conferințe la scurt timp după blocarea bugetului, a spus că „respectarea principiilor statului de drept este o necesitate absolută”, deoarece sumele distribuite de UE statelor membre sunt atât de mari.

Ambasadorul german Michael Clauss, care a prezidat ședința de luni, a avertizat că UE se va confrunta cu „o criză gravă” dacă pachetul financiar nu va fi adoptat rapid.

Am pierdut deja mult timp din cauza celui de-al doilea val de pandemie și a daunelor economice grave", a spus el.

Într-un mesaj pe Twitter, Johannes Hahn, comisarul UE pentru buget și administrație, s-a declarat „dezamăgit” de veto.

El a cerut statelor membre să „își asume responsabilitatea politică și să ia măsurile necesare pentru a finaliza întregul pachet”.

Impasul va fi dezbătut marți de miniștrii afacerilor externe din UE, iar apoi de liderii UE într-o videoconferință joi. Cu toate acestea, oficialii spun că o soluție ar putea dura mai mult timp.

Poziția României

Premierul Ludovic Orban a numit clauza statului de drept drept o protecție importantă pentru a se asigura că banii contribuabililor sunt „cheltuiți într-un mod corect și eficient”.

El a cerut statelor UE „să lucreze împreună”, adăugând: „Trebuie să ne reorientăm și să realizăm acest acord”.

La finalul lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis afirma că este de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. El spune că România este decisă să respecte statul de drept, astfel încât să ajungă exemplu pentru alţii.

Suntem de acord şi am fost explicit de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România, suntem hotărâţi, şi eu, şi Guvernul, şi partidele democratice, ca statul de drept să fie respectat foarte bine, să ajungem exemplu pentru alţii. (...) Cum se poate face acest lucru? Sigur, prin analiză, prin studiu, prin vot”, a declarat preşedintele.

Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept este un criteriu care vizează și România. În cei trei ani de guverne de PSD, România a fost criticată exact pe subiectul respectării statului de drept, fiind aproape să fie supusă unor sancțiuni pe modelul implementat împotriva Poloniei și Ungariei.

Deși sunt menționate unele progrese în dreptul României în ultimul an de guvernare liberală, în ultimul raport pe respectarea statului de drept al Comisiei Europene, România a fost criticată pentru Legile Justiției, implementate de guvernul PSD și rămase în vigoare, deoarece creează probleme pentru funcționarea sistemului judiciar, funcționarea CNA, accesul la informațiile publice și excesul de ordonanțe de urgență.

Chiar dacă au existat demersuri politice - susținute de PNL, USR și PMP - de corectare a acestor legi, proiectele lor de lege nu au trecut de actuala majoritate, formată de PSD, Pro România și ALDE.

(Surse: AFP, BBC, Politico, Reuters, The Guardian).

Facebook Forum

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG