Linkuri accesibilitate

UDMR vrea Secția specială la Parchetul General, magistrații consideră inițiativa „oribilă”


Procurorii Gheorghe Stan și Adina Florea, preferații fostului ministru Tudorel Toader pentru șefia Secției speciale de investigație a magistraților
Procurorii Gheorghe Stan și Adina Florea, preferații fostului ministru Tudorel Toader pentru șefia Secției speciale de investigație a magistraților

În timp ce un lider UDMR propune transferul Secției speciale la Parchetul General (PG) și susține că are acceptul liberalilor, cei din urmă nu recunosc discuțiile și pun subiectul pe seama declarațiilor politice. Magistrații resping ideea și arată că schimbarea denumirii secției nu va rezolva corupția din justiție.

Csoma Botond, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, a anunțat că UDMR e de acord cu desființarea Secției speciale pentru magistrați (SIIJ) cu o condiție: atribuțiile secției să nu revină la DNA, ci să fie preluate de un departament special din Parchetul General, potrivit publicației Maszol.ro. Demnitarul mai spune că a discutat și cu colegi din PNL, care ar susține ideea.

Magistrații consultați de Europa Liberă consideră însă inițiativa proastă, deoarece noua structură va avea exact aceleași competențe ca actuala Secție Specială.

Mi se pare o inițiativă oribilă. SIIJ este legal o Secție a Parchetului General. În acest moment, competența pentru orice infracțiune comisă de un magistrat este la SIIJ. Noua structură din cadrul PG va avea fix aceleași competențe. Un procuror care nu a lucrat în viața lui un dosar de abuz în serviciu, de exemplu, se va ocupa, fără vreo diferență, de dosarul unui magistrat acuzat de corupție sau de violență domestică. Ei, dacă acest procuror SIIJ este controlat de aproape de unul precum adjunctul PG Bogdan Licu, vă dați seama ce se alege de acel dosar”, ne-a declarat un procuror care nu este de acord cu mutarea Secției speciale la PG.

Cazuri închise suspect

Eficiența DNA vs Secția Specială

Cât funcționa ca un serviciu sub umbrela DNA, procurorii anticorupție au trimis, în 2016, în judecată pentru fapte de corupție 16 magistrați. În 2019, SIIJ a trimis în judecată 2 dosare cu magistrați și a clasat alte 415.

Magistratul mai susține că cel mai mare neajuns al acestei Secții, care a devenit operațională în octombrie 2018, este că a clasat dosare în care existau probe solide. „Problema cea mai mare a SIIJ nu este că nu are rezultate, ci că a închis dosare cu magistrați în care erau dovezi și în care au existat fapte penale. Soluția cea mai bună pe viitor este competența partajată pe materie și pe calitatea persoanei, cu specializare pe corupție și crimă organizată, că de aia s-au cheltuit bani în ultimii 20 de ani pentru înființarea de Direcții, mai consideră acesta.

Desființarea Secției Speciale a devenit cartoful fierbinte al noii guvernări în ceea ce privește reforma justiției. Înființată peste noapte prin ordonanță de urgență și fără consultare publică, la propunerea comisiei conduse de Florin Iordache și susținută de fostul ministru Tudorel Toader, SIIJ taie în continuare frunză la câini când vine vorba de urmărire penală, închide dosare în care există probe și cheltuie bani în exces, fără ca cineva să fie deranjat de această situație.

Discuțiile sterile ale politicienilor pe această temă au menirea de a perpetua starea de fapt, ceea ce ar putea să convină atât politicienilor, cât și magistraților.

Promisiuni neonorate

Două asociații reprezentative ale magistraților au anunțat, imediat după declarația liderului UDMR, că propunerea este o greșeală majoră. „Puterea legislativă trebuie să desființeze necondiționat Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție, iar nu să o translateze integral în alte structuri de parchet. Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu stupefacție de declarațiile dlui Csoma Botond care sunt contrare atât Programului de guvernare, cât și promisiunilor ferme făcute organismelor europene în sensul desființării necondiționate a SIIJ”, se arată în comunicatul semnat de judecătorul Dragoș Călin și de procurorul Bogdan Pîrlog.

Cele două asociații reamintesc de avizul negativ al Comisiei de la Veneția privind înființarea acestei secții și raportul GRECO care a caracterizat structura de parchet nou creată drept „o anomalie în actuala structură instituțională, în special din cauza faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă”, se arată în punctul de vedere al celor două asociații. În plus, „orice încercare de redenumire a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcții, precum și renașterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive”, mai cred magistrații reuniți în cele două asociații care cer desființarea imediată a acestei secții.

UDMR tace, PNL așteaptă lămuriri

Președintele UDMR Kelemen Hunor nu a putut fi contactat pentru a explica poziția Uniunii față de acest subiect, în timp ce PNL, prin vocea președintelui Comisiei Juridice din Senat, Iulia Scântei, susține că propunerea lui Csoma Botond este doar o declarație politică, nu o decizie comună a PNL - UDMR.

Nu suntem în situația de a avea un punct de vedere. Suntem încă în vacanță parlamentară, nu ne-am întâlnit să discutăm agenda deciziilor pe care le avem de luat în noua sesiune parlamentară. Ne vom pronunța când începe activitatea. UDMR nu a avut cu mine personal nicio discuție pe această temă. E dreptul lor să facă propuneri, aștept să le susțină și cu argumente. La nivel de PNL nu avem o decizie pentru o soluție legislativă, alta decât aceea de desființare a SIIJ. Așteptăm proiectul din zona Guvernului. Acestea sunt niște opinii exprimate de membrii UDMR, nu cred că sunt asumate de Uniune”, a declarat pentru Europa Liberă Iulia Scântei.

Că secția nu e funcțională rezultă din statistică și acest lucru nu pare să deranjeze pe nimeni.

Sondaj ignorat

Fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a făcut un sondaj printre magistrați în ceea ce privește soarta SIIJ. În urma centralizării voturilor exprimate în adunările generale a rezultat că din cele 2621 de voturi exprimate, au votat pentru desființarea secției: 2170 (82.79%), pentru menținere ei 210 (8.01%), pentru amendare legii existente 241 (9.19%).

Instanțele importante din țară, cum ar fi ÎCCJ sau Curtea de Apel București au votat pentru menținerea SIIJ dar într-o altă formulă, pe când judecătoriile și tribunalele din țară, care adună și cel mai mare număr de judecători, au votat pentru desființarea secției.

Nemulțumirile judecătorilor față de anchetele DNA vizează, în principal, interceptarea propriilor corespondențe în baza unor autorizații date pe mandate de siguranța națională. Ceea ce uită respectivii judecători supărați pe practicile DNA este faptul că autorizațiile de interceptare au fost semnate chiar de colegii lor de la instanța supremă sau de la curțile de apel.

În ciuda rezultatelor sondajului, Predoiu nu a desființat SIIJ prin ordonanță de urgență, pe motiv că nu-i dă voie referendumul din mai 2019 unde peste 80% dintre participanții la vot au spus că nu doresc ordonanțe de urgență pe probleme de justiție. În această situație, Predoiu a declarat că așteaptă alegerile pentru a desființa SIIJ prin lege trecută prin Parlament, nu prin OUG.

Ezitări pe linie

După alegerile din decembrie 2020, Predoiu a rămas cu propunerele de reformă a justiției în dezbatere publică, el fiind înlocuit cu Stelian Ion de la USR. Dacă inițial Ion s-a pronunțat pentru desființarea rapidă a SIIJ, după preluarea mandatului declarațiile noului ministru s-au nuanțat, în sensul că va dizolva secția dar tot prin votul Parlamentului, fiind avansat ca orizont de așteptare finalul lunii martie 2021. Am cerut ministerului Justiției un punct de vedere față de propunerile liderului UDMR, dar până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.

Revenind la performanțele SIIJ, Europa Liberă a relatat că cei șapte procurori, împreună cu polițiștii care-i ajută în dosare costă bugetul Parchetului General 6 milioane de lei pe an. Angajații SIIJ primesc pe lângă salariu, diurnă, decontarea chiriei și a transportului. Ei sunt ajutați de polițiști plătiți la fel de bine. Acest lucru face ca efortul bugetar al statului cu menținerea acestei Secții să fie de 468.000 de lei pe lună doar pentru cheltuieli de personal.

Veniturile totale lunare ale celor șapte procurori care lucrează în cadrul SIIJ au fost în luna martie 2020 în sumă de 191.210 de lei, o medie de 27.000 de lei net pe lună de procuror, adică 5.600 de euro. Totul pentru două rechizitorii trimise în judecată într-un an.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG