Linkuri accesibilitate

Statul cheltuie cu Secția Specială 6 milioane de lei pe an, procurorii ei au finalizat doar 2 rechizitorii


Gheorghe Stan si Adina Florea, doi susținători ai SIIJ, în ciuda criticilor interne și internaționale față de crearea acestei structuri de Parchet.
Gheorghe Stan si Adina Florea, doi susținători ai SIIJ, în ciuda criticilor interne și internaționale față de crearea acestei structuri de Parchet.

Secția din cadrul Parchetului General care anchetează magistrați costă statul jumătate de milion de lei în fiecare lună, potrivit unui răspuns al Ministerului Public. Cei șapte procurori ai SIIJ au finalizat două rechizitorii în 2019.

Procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) primesc pe lângă salariu, diurnă, decontarea chiriei și a transportului. Ei sunt ajutați de polițiști plătiți la fel de bine. Acest lucru face ca efortul bugetar al statului cu menținerea acestei Secții să fie de 468.000 de lei pe lună doar pentru cheltuieli de personal.

Veniturile totale lunare ale celor șapte procurori care lucrează în cadrul SIIJ au fost în luna martie 2020 în sumă de 191.210 de lei, adică o medie de 27.000 de lei net pe lună de procuror.

Oameni de încredere

Procurorii secției care anchetează magistrați nu lucrează singuri. Ei sunt ajutați de ofițeri ai poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) și din IGPR. Cei mai mulți dintre ei au fost aduși de la Constanța de fosta adjunctă a Secției, Adina Florea. Până și omul de bază al structurii, procurorul Sorin Eugen Iasinovschi, cel care a clasat mai multe plângeri penale împotriva șefei sale, și-a adus un polițist judiciar de la Suceava, locul său de baștină.

Potrivit Parchetului General, cheltuielile administrative cu palatul în care funcționează Secția ajung la 48.000 de lei pe lună, cheltuieli distribuite astfel:

  • 800 lei - consumuri utilități (apă, canal, salubritate, energie electrică și termică)
  • 1.100 lei - telefonie fixă și mobilă
  • 400 lei - servicii rețea comunicații date
  • 4.000 lei - servicii de întreținere (contract prestări servicii încheiat cu SAIFI - iulie 2019)
  • 1.200 lei - servicii service auto
  • 1.500 lei - carburant auto
  • 34.950 lei - chirie imobil

Conform documentului citat, media lunară a cheltuielilor cu personalul care deservește SIIJ este de 468.613 de lei, totalul cheltuielilor fiind de 516.563 de lei pe lună.

Sediu de la RAAPPS

Secția funcționează într-un imobil situat în centrul Bucureștiului, imobil care aparține Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) și a fost preluat în folosință de Parchetul General în baza unui contract de locațiune încheiat în luna noiembrie 2018. Înainte de a fi predat Parchetului, imobilul a fost renovat și reamenajat. Potrivit obiceiului, RAAPPS nu ne-a comunicat care au fost cheltuielile regiei cu amenajarea imobilului, solicitare legitimă, având în vedere că regia a folosit bani publici pentru amenajarea sediului.

Raportul de activitate al Parchetului General arată că pe parcursul anului 2019 procurorii din cadrul SIIJ au soluționat 417 dosare, în 2 cauze, privind 3 inculpați, dispunându-se trimiterea în judecată iar în 415 cauze dispunându-se soluții de clasare.

CSM ar fi vrut șef nou la SIIJ

În ciuda eficacității reduse și a acestor cheltuieli uriașe, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a pus în discuție, recent, organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de șef al SIIJ. Propunerea a fost respinsă în plenul CSM cu 11 voturi la 8. Anterior, fosta conducere a Consiliului, reprezentată de Lia Savonea, a încercat de șapte ori să o impună pe Adina Florea la șefia Secției.

Practica uzuală a SIIJ de închidere a dosarelor șefilor de către subordonați a determinat o asociație a procurorilor să ceară procurorului general Gabriela Scutea să verifice soluția de clasare primită de Adina Florea, acuzată de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu pentru că ar fi cerut copia unui document clasificat care i-a fost înmânat lui Darius Vâlcov care l-a făcut public.

Deși de la înființare și până în prezent, instanțele de judecată nu au dispus nicio soluție de condamnare, nici măcar nedefinitivă, în dosarele soluționate de procurorii SIIJ, fapt care constituie un argument în sensul desființării acestei structuri, atrage atenția în mod deosebit soluția din data de 15 mai 2019, prin care s a dispus clasarea cauzei față de procurorul șef adjunct al SIIJ, la acel moment, Adina Florea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, în temeiul art.16 lit. a) C. proc. pen.(fapta nu există în materialitatea ei). Soluția de clasare a vizat sustragerea din sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a unui document clasificat secret de stat (protocolul din 2016 încheiat între PICCJ și SRI), document care apoi ar fi fost divulgat opiniei publice de Darius Vâlcov”, se arată într-un comunicat al asociației „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor”.

Soluții contradictorii

Închiderea urmării penale a fost dispusă de procurorii secției speciale și în cazul unui grefier de la Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care a înmânat copia protocolului în cauză procurorului Adina Florea. Instanța care a confirmat soluția cerută de procurori a subliniat însă că în cazul grefierului sunt întrunite „elementele constitutive ale infracțiunii".

„În acest context, atât timp cât o instanță de judecată a reținut cu caracter definitiv faptul că grefierul N. I. a săvârșit o infracțiune, la solicitarea expresă a procurorului Adina Florea, iar S.I.I.J a pronunțat o soluție de clasare, reținând faptul că procurorul Adina Florea nu a săvârșit în materialitatea ei vreo faptă penală în legătură cu aceleași împrejurări, se constată o contradicție flagrantă între cele două soluții (cea de renunțare la urmărirea penală dispusă de PICCJ si confirmată de instanță, respectiv cea de clasare dispusă de S.I.I.J.), fiind practic ireconciliabile”, se mai arată în comunicatul AMASP.

Vâlcov, salvat de DIICOT

Darius Vâlcov a fost și el cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională prin publicarea respectivului protocol, dar DIICOT a anunțat în februarie că a renunțat la urmărirea penală.

În prezent candidat pentru un post de execuție în cadrul Inspecției Judiciare, procurorul Adina Florea a fost, în 2018, la scurt timp după episodul publicării protocolului de către Darius Vâlcov, propunerea cu care Tudorel Toader, pe atunci ministrul al Justiției, a insistat pentru șefia DNA dar a fost refuzat în repetate rânduri de președintele Iohannis.

Cine vrea desființarea SIIJ

Un proiect de lege inițiat de USR prevede desfiinţarea SIIJ. Proiectul a fost semnat şi de deputatul independent Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei în guvernarea Dăncilă, dar care s-a pronunţat public în ultimii doi ani împotriva modificărilor operate de social-democraţi la legile justiţiei şi legislaţia penală.

Desființarea urgentă a Secției speciale nu doar că este în linie cu cerințele Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, dar se impune și prin prisma rezultatelor obținute în 2019 de această structură: din 417 dosare soluționate în 2019, 415 au fost clasate și doar în două cauze s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpați. Încă o amânare a desființării SIIJ nu este acceptabilă. Justiția trebuie repusă urgent pe făgașul ei normal și este de datoria Guvernului PNL să o facă”, este argumentul invocat de USR.

Ministrul justiției Cătălin Predoiu a inițiat o consultare cu magistrații privind desființarea acestei secții, rezultatul fiind covârșitor pentru eliminarea acestei structuri de parchet. Predoiu susține că nu poate desființa SIIJ prin Ordonanță de urgență, acest lucru urmând să fie stabilit printr-o lege, și invocă rezultatul referendumului inițiat de Klaus Iohannis care îi interzice să folosească ordonanțele de urgență în domeniul justiției.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG