Un memoriu depus de Gabriela Flețan, o localnică dintr-un cătun din județul Hunedoara, la Parlamentul European a fost ultimul prilej folosit de cei care doresc reducerea numărului de urși să solicite autorităților europene să impună României redeschiderea vânătorii la această specie.
Reamintim că de la mijlocul anului trecut s-au oprit toate derogările prin care în ultimii șapte ani au fost uciși peste 1.400 de urși bruni. Europa Liberă a dezvăluit într-un articol publicat recent cum asociațiile și firmele de vânătoare au evitat legea care protejează ursul brun pentru a a face profituri frumoase din uciderea acestor animale sălbatice.
Memoriul, trimis dintr-un cătun de lângă Petroșani
În data de 24 februarie Comisia de Petiții (PETI) a Parlamentului European a avut pe ordinea de zi analizarea răspunsurilor la trei sesizări privitoare la situația ursului brun din România.
Două dintre petiții susțineau ca ursul brun să iasă de sub protecția legilor europene și românești pentru a putea fi vânat. A treia susține protejarea speciei. În acest moment România și-a asumat la nivel european să protejeze o cotă de 6.000 de urși.
Susținătorii vânătorii promovează însă ipoteza că numărul urșilor ajunge și la 10.000 de exemplare și prin urmare trebuie redus, în următorii cinci ani. Apărătorii animalelor reclamă la rându-le faptul că nu există nicio numărătoare exactă și oficială a acestor animale și că, în ordinea firească a lucrurilor, mai întâi trebuie numărate și apoi ucise.
Primul, ca și cronologie, dintre cele două memorii care susțin vânătoare de urși este din 2019 și e semnat de patru președinți de consilii județene. Este vorba de unitățile administrative din Covasna, Harghita, Mureș și Brașov.
Al doilea memoriu ajuns în fața comisiei de petiții și care susține vânătoarea a fost depus anul trecut de către Gabriela Flețan. Este vorba de Petiția nr. 0685/2020 privind gestionarea populației de urși sălbatici din Valea Jiului, România.
Sesizarea Gabriel Flețan este din luna iunie 2020. Femeia reclamă faptul că vitele familiei au fost atacate de urs și susține că regiunea Văii Jiului ar fi devenit nesigură din cauza prezenței urșilor sălbatici. Ea se declară ”nemulțumită de legislația UE care protejează urșii și invită autoritățile locale să adopte măsuri menite să oprească atacurilor urșilor în regiune”, după cum se scrie în petiție.
La sfârșitul lunii mai 2020 gospodăria familiei sale din cătunul Sălătruc, județul Hunedoara, a fost atacată de doi urși care au ucis o vacă. Cătunul este un fel de cartier/sat situat la periferia orașului Petroșani.
Gospodăria familiei Flețan este amplasată însă efectiv în pădure, pe un teren retrocedat. Europa Liberă a încercat să intre în contact cu Gabriela Flețan și cu membrii familiei sale în legătură cu memoriul trimis la Bruxelles, dar nu ni s-a răspuns la mesaje.
Decizia Comisiei de Petiții
Pe data de 18 ianuarie 2021, Gabriela Flețan a primit un răspuns din partea PETI, iar acest răspuns a fost aprobat de majoritatea celor 66 de europarlamentari din comisie. În mare, răspunsul Parlamentul European este că nu se recomandă vânătoarea de urși, atât timp cât sunt alte măsuri care pot fi aplicate.
”Comisia consideră că sunt disponibile măsuri adecvate în conformitate cu legislația și politica UE pentru a face față problemelor ridicate de către petiționari. Cu toate acestea, este de competența autorităților statului membru să decidă cu privire la acțiunile specifice cele mai potrivite contextului național. În plus, după cum s-a descris mai sus, Comisia sprijină deja statele membre, în diverse moduri, pentru a aborda conflictele și daunele provocate de carnivorele mari”, se precizează în concluziile eurodeputaților.
Susținătorii
Din grupul celor care susțin vânătoarea de urși, pe lângă persoanele care sunt afectate direct de interacțiunea cu animalele sălbatice, fac parte și europarlamentari, actuali miniștri, președinți de consilii județene, dar și președinți de asociații de vânătoare sau administratori și acționari de firme care organizează partide de vânătoare.
Unul dintre cei 66 de europarlamentari din Comisia de Petiții este Lorant Vincze, euro deputat din partea UDMR. El a anunțat primul că Paramentul European analizează ca vânătoarea la urși să fie din nou permisă în România. Lorant Vincze a transmis într-o postare pe Facebook, că trebuie găsită „o soluție liniștitoare pentru oameni”, în legătură cu „problema urșilor”.
Imediat, Tanczos Barna (actualul ministru al Mediului) a reamintit, la Digi 24, de petiția înaintată în 2019 de patru președinți de consiliu județean. El a declarat că această petiție e semnată de peste 10.000 de oameni, „care semnalează problemele din județele Braşov, Covasna, Harghita și Mureș, în care se aduc în discuție cele peste 1.200 de atacuri de urs: în jur de 57 de oameni atacați, 6 persoane au și decedat”. De altfel, Barna a fost în ultimii ani un frecvent susținător al unor politici de limitare a numărului de urși.
Revenind la această petiție, documentul este semnat de Tamas Sándor (UDMR) - președintele Consiliului Județean Covasna, Borboly Csaba (UDMR) - președintele Consiliului Județean Harghita, Adrian-Ioan Veştea (PNL) - Președintele Consiliului Județean Brașov și de Peter Ferencz (UDMR)- președintele Consiliului Județean Mureș.
”În Petiția nr. 1188/2019, adresată de Csaba Borboly, de cetățenie română, însoțită de patru semnături, petiționarii se plâng de gestionarea ursului brun în România, susținând că guvernul român nu protejează îndeajuns siguranța și proprietatea cetățenilor care trăiesc în habitatele respective. Aceștia susțin că numărul atacurilor urșilor bruni împotriva oamenilor și a animalelor domestice este în creștere și, deci, și numărul pagubelor aduse proprietăților private și producției agricole”, se precizează în sesizarea celor patru președinți de consiliul județean.
Răspunsul primit de la Comisia de Petiții a Parlamentului European a fost că nu sunt necesare măsuri noi. „Sunt disponibile măsuri adecvate în conformitate cu legislația și politica UE pentru a face față problemelor ridicate de către petiționari”.
Despăgubiri pentru atacurile urșilor
În răspunsul Comisiei de Petiției se mai reamintește că statul român oferă despăgubiri pentru atacurile urșilor și că acestea pot crește. Conform datelor obținute de la Ministerul Mediului, condițiile pentru acordarea despăgubirilor sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.
Totodată, paguba produsă de animalele sălbatice protejate de lege (urs, lup, capră neagră, râs) culturilor silvice, agricole, dar și animalelor domestice se poate despăgubi.
Pentru plata daunelor persoana care a suferit pierderi trebuie să facă o cerere în cel mult 24 de ore de la acțiunea dăunătoare produsă de o specie protejată. Stabilirea cuantumului despăgubirilor se realizează de către o comisie specializată și ține cont ”de cheltuielile efectuate de către persoana păgubită până la data producerii pagubei cu înființarea și întreținerea culturii agricole sau silvice, sau, după caz, în funcție de valoarea de piață, în cazul animalelor domestice”.
Numărătoare, apoi vânătoare
Apărătorii drepturilor urșilor susțin că este imposibil să spui că sunt 6.000 de urși sau orice altă cifră mai mare sau mai mică.
„Estimările de populație în România se fac pe bază de urme. Că am găsit urme aici și înseamnă că sunt atâția urși. Așa ceva nu este corect. Ursul, așa cum reiese din studii serioase, este un animal foarte activ. Acum îl vezi aici, peste câteva ore e la câțiva kilometri distanță. Pentru a ști numărul urșilor cu adevărat și serios, ar trebui microciparea lor”, explică la Europa Liberă Cristina Lapiș, cea care administrează Rezervația de urși ”Liberty” din Zărnești, județul Brașov.
Numărul total al urșilor din spațiul comunitar este undeva între 14.000 și 18.000, iar cel din România ar fi undeva la 6.000. Numai în state precum Bulgaria, Slovenia, Finlanda sau Suedia se estimează că mai trăiesc peste o mie de astfel de mamifere. În Franța, Spania, Italia numărul lor este limitat la numai câteva zeci.
Conform site-urilor de specialitate, doar participarea la o partidă de vânătoare de urși costă între 1.000 și 1.500 de euro. Vânătorul care împușcă animalul are dreptul să-l ia ca trofeu, fapt ce implică plata unei alte taxe care variază între 4.500 și 8.000 de euro - preț stabilit în funcție greutate, vârstă și alte criterii.
Astfel spus, un urs vânat aduce în jur de 20.000 de euro, bani care provin din taxele de participare la o partidă de vânătoare și cazarea la o cabană, plus taxa de trofeu.
