„Nu va fi un demers propriu al unui singur stat. România se va alinia la nivel european”, precizează Andrei Baciu. Vicepreședintele CNCAV arată că, până în septembrie, România își propune să vaccineze peste 10 milioane de persoane.
Din 15 martie se vor putea programa în platforma informatică inclusiv cei din categoria a III-a, a căror imunizare ar urma să înceapă efectiv din aprilie.
1. Când va avea România 70% din populație imunizată? Care e data estimativă?
Avem un obiectiv major: să ajungem la 10,4 milioane de persoane vaccinate în luna septembrie. Orice punct la care ne-am uita depinde exclusiv de un singur element: numărul de doze de vaccin care sosesc în România. După cum vedem, e un echilibru foarte fin care trebuie păstrat și pe care încercăm să-l păstrăm cât mai precis între numărul de doze care sosesc în România și numărul de doze pe care îl alocăm centrelor de vaccinare. Cât de repede atingem un obiectiv de 70% depinde numai de momentul în care avem suficent de multe doze pentru a îndeplini acest obiectiv. Până în momentul de față avem deja un număr destul de mare de persoane care sunt vaccinate atât cu prima doză, cât și cu a doua doză.
În luna martie, vor sosi în România aproximativ 2,5 milioane de doze, dintre care 1,2 milioane de doze de la AstraZeneca. Pentru perioadele următoare, vaccinarea depinde de mai mulți factori: pe de o parte s-a crescut capacitatea de producție și s-au semnat câteva contracte suplimentare și cu Pfizer și cu Moderna.
Pe de altă parte, mai sunt companii care au depus actele pentru autorizarea vaccinurilor – precum Jonhson &Johnson. Suplimentar, Comisia Europeană este deja în negocieri pentru vaccinurile Novavax și Valneva. Toate aceste companii vor produce vaccinuri, iar Uniunea Europeană le va distribui procentual cu populația din statele membre.
2. AstraZeneca a anunțat că va încetini distribuția de vaccinuri pentru Uniunea Europeană. Cât de afectată va fi România?
Din informările pe care le avem noi a fost o reducere pe următoarele două tranșe. O să vedem exact cum afectează lucrurile, dar există variații. La fel s-a întâmplat și cu Moderna și cu Pfizer, deci există variații pe care aceste companii le recuperează în termen de câteva săptămâni. Pentru obiectul nostru de 70% din populație vaccinată nu sunt atât de semnificative. Sunt de făcut adaptări și ajustări, dar cu privire la continuarea campaniei de vaccinare nu se pune problema niciunui impas.
3. Zilele acestea a început vaccinarea profesorilor. De ce sunt profesorii vaccinați numai cu AstraZeneca și Pfizer?
Avem trei opțiuni de vaccinare în România, dintre care cea cu AstraZeneca care are această limitare pe care am dat-o noi la 55 de ani. Pentru tot personalul didactic care are peste 55 de ani singura soluție disponibilă este cea de la Pfizer pentru că nu avem suficiente doze de la Moderna. Alocăm ce avem. Tranșa de la Moderna care a venit, de 79.000 de doze, este alocată pentru persoanele care trebuie să facă rapelul. Din punct de vedere al eficienței și al siguranței vaccinurile sunt similare.
4. Germania are o rată de respingere semnificativă pentru vaccinul AstraZeneca din cauza informațiilor privind eficiența. Ministrul Sănătății a spus că cei care se vaccinează acum cu AstraZeneca se vor putea vaccina și cu alt vaccin în viitor. Luați în calcul acest lucru și în România?
Există oameni care au preferințe pentru un anumit vaccin, dar nu există o respingere asumată, formală, oficială. Astfel de preferințe sunt și în România și e normal să fie. Legat de întrebare, orice fel de acțiune pe care o facem trebuie să aibă un motiv. Care a fost nevoia pentru care s-a pus o astfel de problemă? Nevoia a fost pentru că vedem că apar tulpini cu o contagiozitate mai crescută față de tulpinile predominante și se pune problema, teoretic, cândva într-un viitor, să se ajungă și la o astfel de situație. Exclus să fie acum în momentul în care vorbim. Toate vaccinurile existente și autorizate în momentul de față în Europa sunt eficiente asupra tulpinilor circulante în acest moment în Europa.
5. Care este procentul celor care nu s-au prezentat la rapel?
Este extrem de mic și nu s-au prezentat din motive obiective. Sunt personae care au avut diverse situații și în funcție de fiecare situație în parte se vor prezenta la rapel. Fie au fost plecate, fie au avut o situație medicală. Sunt în jur de 3.000 de persoane care nu s-au prezentat la timp, pentru că nu au putut, nu pentru că a refuzat.
6. Dacă cineva a avut efecte adverse după prima doză de vaccin și nu mai vrea să se prezinte la a doua doză ce pătește?
În România, la nivel de reacții adverse, un număr mic de persoane au avut reacții adverse. Însă mare parte din aceste reacții adverse au fost reacții adverse minore și comune, specifice aproape tuturor vaccinurilor. Bună parte au fost de tipul unei jene, a unui disconfort la nivelul injectării, care dispare în câteva zile. Din punct de vedere medical, vaccinurile pe care le avem sunt construite pentru două doze. Efectul pe care ți-l dorești după vaccinare este dobândirea unei imunități care să te protejeze de interacțiunea cu Sars-Cov-2. Efectul maxim apare după administrarea celei de-a doua doze. Administrarea rapelului este esențială pentru a garanta o imunitate completă.
7. Statisticile oficiale arată că sunt mai multe efecte adverse după AstraZeneca în comparație cu celelalte vaccinuri. De ce există această situație?
Aici există o variabilitate care este dată de conformația sistemului imunitar al fiecărui organism. Practic, ideea după care funcționează un vaccin este că sistemul imunitar identifică un corp străin care are un impact negativ asupra organismului. Acest corp străin trebuie identidicat repede astfel încât sistemul imunitar să se poată activa imediat pentru a-l putea neutraliza înainte ca acesta să se multiplice.
8. Dacă între prima și a doua doză de vaccin te-ai infectat cu coronavirus, la cât timp e recomandat să faci rapelul?
Dacă există o astfel de situație și suntem programați la vaccinare, în primul rând trebuie să ne vindecăm de boală. După ce trecem prin boală organismul are o imunitate care oferă o protecție, inferioară totuși vaccinului. Din acest motiv se spune că în jur de o lună de zile ai o protecție suficient de mare. Dat fiind faptul că nu sunt suficiente vaccinuri, o doză de vaccin l-ar ajuta pe cineva care nu a trecut prin boală și care nu este vaccinat. Se recomandă ca o lună de zile să așteptăm și apoi să ne programăm la vaccinare în cazul în care ne-am infectat după prima doză.
9. Ce planuri are România pentru introducerea unui pașaport de vaccinare în condițiile în care țările europene discută despre acest lucru?
Au fost discuții la nivel european cu privire la adoptarea unui act sub forma unui pașaport sau document electronic pentru vaccinare. România, fiind stat membru al Uniunii Europene, sigur se va alinia la demersurile pe care Uniunea Europeană le face în acest sens. După cum vedeți apartenența la Uniunea Europeană ne-a garantat accesul la vacinuri. Dacă se va ajunge la o astfel de formulă a unui pașaport de vaccinare va fi la nivel european, nu va fi un demers propriu al unui singur stat. România se va alinia la nivel european.
10. Cei care se vaccinează vor avea în viitor anumite avantaje? Se discuta la un moment dat că vei putea merge la concerte, de exemplu, numai dacă ai făcut vaccin
Cel mai important avantaj este acela al unei protecții împotriva Sars-Cov.2. Suntem la un an de la începerea pandemiei și aproape oricine cunoaște pe cineva care s-a îmbolnăvit sau a stat în spital.
