În spațiul public deja se vorbește despre recursul la CEDO, doar că drumul până acolo este destul de întortocheat și fără prea mari șanse în momentul de față, explică specialiștii consultați de Europa Liberă. Va fi îngropat și acest dosar, sau există șanse de a fi redeschis?
Șefii Jandarmeriei, cei care au coordonat reprimarea protestului din 10 august 2018, au scăpat definitiv de orice răspundere penală prin decizia de marți a Tribunalului București, care a respins cererea DIICOT de redeschidere a dosarului. Ca și șefii politici ai vremii- Liviu Dragnea, fostul lider al PSD și conducatorul de facto al guvernului, fosta prim-ministră Viorica Dăncilă și ministra de interne Carmen Dan-, și cei care au pus în practică ordinele își pot vedea liniștiți de viață și cariere. Justiția română a rămas să tragă la răspundere ”plevușca”, căci ”peștii cei mari”, cum se exprima acum 16 ani comisarul European Gunter Verheugen, par că au scăpat. Așa s-a întâmplat de altfel și în alte dosare de referință pentru România- mineriada, revoluția, Colectiv.
Guvernul promite soluții, ONG-urile se revoltă
Informația despre exonerarea șefilor Jandarmeriei a tulburat o parte a clasei politice. Din partea PSD nu s-a auzit, evident, niciun comentariu, dar de la actuala putere, imediat ce s-a terminat cu bugetul în parlament, au început să curgă reacțiile. Ministrul Justiției, Stelian Ion (USR), a scris pe Facebook că nu are ce să comenteze, dar că ”anomaliile sistemice din justiție trebuie înlăturate”. După care a înșirat o listă de bune intenții în ce privește reforma în justiție.
Premierul Florin Cîțu a dezvăluit într-un interviu pentru g4media că a avut o discuție cu ministrul justiției și că vor fi căutate ”soluții ca vinovații să plătească”. ”Nu ne vom opri. Asta vom face. Am discutat ieri cu ministrul Justiției și vom merge înainte. Să vedem, mai sunt căi. Cu siguranță, în continuare încercăm să rezolvăm problema”, a spus Câțu, adăugând că este ”dezamăgit”. A evitat însă să condamne decizia Tribunalului.
Spre deosebire de USR PLUS care a dat publicității un comunicat în care deplânge decizia justiției. ”Avem doar un nou dosar închis fără să fi fost instrumentate toate probele și fără să fi fost audiați toți suspecții, martorii și victimele. Și mai avem încă o situație în care România ar putea fi condamnată la CEDO pentru că nu reușește să respecte drepturile cetățenilor ei”.
Problema poate fi rezolvată la CEDO, susține deputatul USR, Vlad Gheorghe, bătut de jandarmi în 10 august, la fel și prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan: ”Avem încă o dată, imaginea unei țări abandonate, unde Justiția nu funcționează, unde Justiția umblă cu capul spart". În lipsa justiței, europarlamentarul Dacian Cioloș, co-președinte USRPLUS, susține formula unei comisii parlamentare ”care poate aduce lumină în acest caz”. Comisii care, după formula deja consacrată în România, nu rezolvă mare lucru, având mai mult rolul să îngroape problema.
Ideea care se desprinde până acum în spațiul public este cea a unei acțiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului(CEDO). Mai multe organizații neguvernamentale contestă decizia judecătoarei Daniela Isabela Miheț de la Tribunalul București, spunând că vor sprijini deschiderea unui proces la CEDO. Comunitatea Declic, Corupția Ucide, Evoluție în Instituție, Geeks for Democracy, Inițiativa România, Rezistența, Reset Iași și Brașovul Civic afirmă într-un comunicat de presă că ” Justiția din România și-a arătat fața întunecată. Am ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției, am fost gazați și loviți, pentru ca un judecător să își bată joc de noi și să îi salveze pe vinovați. Niciun șef al Jandarmeriei, responsabil pentru gazarea și rănirea a sute de oameni, nu mai poate fi acum tras la răspundere. Doar CEDO mai poate face dreptate în acest caz, așa că ne vom adresa Curții Europene”.
Doru Oprea, rănit în 10 august: Nu am primit niciun răspuns la cele 4 plângeri penale
Revolta celor care au fost răniți în seara zilei de 10 august frizează disperarea, mai ales că o explicație a închiderii dosarului este greu de găsit la 30 de ani de la revoluție. Doru Oprea, unul dintre cei împușcați atunci și care, potrivit medicilor a avut ”noroc”, fiind la un pas de moarte, spune pentru Europa Liberă că a depus patru plângeri penale, împotriva ministrului de interne, prefectului, șefului jandarmeriei și ”colonelului în alb”, cel care a coordonat represiunea protestului, Cătălin Paraschiv, dar în afară de o audiere, în septembrie 2018 la Parchetul Militar, unde a dat o declarație, nu a mai fost chemat, audiat și nici vreun răspuns nu a primit la plângerile lui.
Eu, totuși, am fost împușcat acolo, nu am fost stropit cu apă, puteam să mor acolo, medicul mi-a zis că am avut mare noroc, că grenada aia s-a oprit la 2 mm. de artela femurală.
”Totuși, suntem într-un stat european, nu suntem în Rusia. Eu am făcut niște plângeri penale împotriva ministrului de interne, prefectului, șefului jandarmeriei, nici măcar nu am fost chemat să le susțin, să mai fiu audiat, să fiu anchetat că, poate, am vrut să dau o lovitură de stat, să se întâmple ceva. Nu am primit niciun fel de răspuns, de rezoluție la ele, nimic”.
”Bănuiala mea e că statul român, indiferent de cine este el condus vremelnic, vrea să ne transmită un mesaj foarte clar: dacă astfel de lucruri se vor mai întâmpla, nimeni nu va fi pedepsit, deci cumva se înfrânează dorința oamenilor de a mai protesta, de a fi liberi. Noi nu am ieșit în stradă pentru salarii, pentru pensii, noi am ieșit pentru un stat european și pentru justiție, pentru că Ordonanța 13 legifera furtul”.
Doru Oprea spune că se va duce și el la CEDO, dar recunoaște că nu știe deocamdată care este procedura. Speră doar că dosarul 10 august să nu aibă soarta dosarelor revoluției și mineriadei.
”Eu nu înțeleg ce se întâmplă, înțeleg în Rusia, în Belarus, în Myanmar, oameni băgați în dube, nu mai știm nimic de ei, dar totuși suntem un stat european, avem o justiție, avem legi, dacă și după 32 de ani de la revoluție se întâmplă astfel de lucruri, ce variante mai au cetățeni români? Fie să rămână obedienți aici și să plătească taxe, fie cine vrea o viață mai bună să plece din țară”.
Avocata Elenina Nicuț: Înainte de CEDO trebuie epuizate căile de atac interne
Numai că pentru ca un dosar să fie admis de CEDO trebuie să fi fost epuizate toate procedurile interne, altfel, spune pentru Europa Liberă avocata Elenina Nicuț, ”ești respins de la ușă”.
”CEDO presupune niște proceduri. Deci dacă oamenii acesția nu și-au epuizat toate căile de atac în țară, nu se pot duce cu jalba în proțap la CEDO, pentru că îi respinge de la ușă. Cei vătămați trebuie să conteste pînă la ultima, ultima instanță toate actele din dosarul respectiv. La acest moment, CEDO este relativă ca soluție. Dacă nu au atacat ordonanța de clasare, dacă nu au primit o soluție la plângerile formulate, la CEDO, pe articolul 6, va fi complicat, pentru că sunt niște reguli, e vorba de admisibilitate. CEDO nu intră pe fond decât dacă se epuizează căile de atac interne. Oricum, dacă apar elemente noi se poate cere din nou redeschiderea, deci nu este tranșată for ever”.
Procurorul Pîrlog: Dacă dosarul rămâne omorât, la CEDO sigur vom fi condamnați
Procurorul Bogdan Pîrlog, cel care a instrumentat dosarul 10 august în prima fază, timp de 5 zile, după care i-a fost luat, spune pentru Europa Liberă că mai este o șansă, pentru că mai există un dosar format din plângeri formulate de mai multe organizații și părți vătămate, inclusiv împotriva soluției de clasare dată de procurorul Doru Stoica. Aceste plângeri vizau inclusiv faptul că nu s-au făcut cercetări față de Carmen Dan și Liviu Dragnea, deși exista sesizare față de ei în acest sens. S-a făcut un nou dosar, deci, teoretic, poate fi admisă această plângere.
Procurorul Bogdan Pîrlog spune că ar trebui așteptată motivarea Tribunalului București, putând fi mai multe argumente, inclusiv faptul că fosta șefă a DIICOT, Giorgiana Hosu a fost procuror de caz în dosar.
”Nu înțeleg rațiunile pentru care a fost respinsă redeschiderea, sigur nu era o lucrare sclipitoare, dar viza urmărirea penală incompletă, deci putea fi oricînd justificată. Cred că 99% din plângerile împotriva soluției se admit de către instanță pentru completarea urmăririi penale. Deci nu prea ai cum s-o dai în bară cu așa ceva, nu s-au lămurit toate aspectele, e urmărirea incompletă. Problema ar putea fi însă alta: Giorgiana Hosu a fost procuror de caz, a făcut acte de urmărire penală, or ea era incompatibilă să infirme soluția de clasare, chiar dacă ea s-a abținut și Scutea i-a respins reținerea, asta nu înseamnă nimic în fața instanței. Deci s-ar putea să ne trezim că din cauza asta s-a respins redeschiderea, pe vicii, deci trebuie să așteptăm motivarea pentru că nu știm argumentele”.
Pîrlog susține că dacă lucrurile rămân așa, România va fi condamnată la CEDO, mai ales că termenul de prescriere a faptelor este relativ scurt.
”Dacă dosarul rămâne omorât, adică nu se va face, la CEDO, pe anchetă efectivă, ne luăm condamnare fără drept de apel. Nu e ca la dosarele revoluției sau mineriadei unde sunt fapte imprescriptibile, aici se prescrie și relativ repede”.
Pe de altă parte, există posibilitatea ca redeschiderea dosarului să fie cerută de procurorii militari, care fac anchete asupra jandarmilor simpli, în cazul în care apar elemente noi. ”Ei nu sunt ținuți de redeschiderea DIICOT-ului, ci de elementele noi care ar putea să apară”, spune Bogdan Pîrlog.
Tribunalul București: Clasarea dosarului 10 August, conform dispozițiilor legale, nu sentimentale
În urma polemicii publice și a reacțiilor politice declanșate de decizia Tribunalului București, acesta se apără susținând că: ”Hotărârea judecatorească este adoptată pe baza dispozițiilor legale incidente cauzei și pe baza probatoriului administrat pe parcursul fazelor procesuale specifice, nu pe baza de emoții si sentimente”.
Într-un comunicat de presă se atrage atenția asupra sepărarii puterilor în stat, ”care colaborează și se respectă reciproc, independent dacă soluțiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu în acord cu așteptările exponenților lor”.
Secția pentru judecători a CSM susține, la rândul ei, că USR PLUS ”a depăşit orice limită admisibilă a libertăţii de exprimare” și ”condamnă, cu fermitate, derapajele de limbaj în transmiterea mesajului public”.
”Secţia pentru judecători reiterează că statul democratic se fondează pe ordinea constituţională care exclude ingerinţa politică şi afectarea directă sau indirectă a independenţei judecătorilor chemaţi să aplice legea.
În acest context, Secţia constată că astfel de discursuri publice reprezintă un veritabil atac la adresa independenţei judecătorului şi, implicit, a puterii judecătoreşti în ansamblul său”.
Epopeea dosarului 10 august
Deschis inițial la inițiativa procurorilor militari, dosarul a fost preluat de DIICOT pentru a ancheta așa-zisa lovitură de stat a protestatarilor contra guvernului PSD, Dragnea/Dăncilă. După aproape doi ani de cercetări, cazul a fost clasat de procurorul Doru Stoica, pensionat între timp.
Acuzele DIICOT
DIICOT ceruse ca șefii Jandarmeriei să fie cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
Fostul procuror șef DIICOT, Georgiana Hossu, a infirmat parțial, pe 4 august anul trecut, ordonanța de clasare cerând redeschiderea dosarului. Ea îi viza pe colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.
Inițial, Hosu a sesizat Curtea de Apel București, care a decis pe 10 august, că nu are competenţa materială de a soluţiona cererea procurorilor şi a trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti.
