Linkuri accesibilitate

Actorii principali din dosarul 10 august: Pensionați, în dizgrația partidului sau la închisoare


La doi ani și trei luni de la evenimentele din august 2018, jandarmii și decidenții politici care au comis abuzuri nu au fost trimiși în judecată.

Ce fac astăzi cei implicați în dosarul intervenției în forță în cazul protestelor organizate de dispora în urmă cu doi ani? Trei responsabili din Jandarmerie s-au pensionat subit, Carmen Dan își consumă ultimile luni de mandat ca senator, prietena Gabrielei Firea, la momentul violențelor prefect, a fost angajată la primărie, iar Liviu Dragnea, autorul teoriei loviturii de stat este încarcerat la Rahova. Premierul Ludovic Orban, într-un interviu pentru Europa Liberă, s-a arătat nemulțumit de traseul dosarului 10 August. Ludovic Orban declară că „sunt mulți cei care nu vor să se realizeze aceste anchete”

Sebastian Cucoș era în urmă cu doi ani prim adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române. Procurorii militari l-au pus sub acuzare după evenimentele din 10 august, dar a fost „albit” după ce dosarul a fost preluat de DIICOT.

Azi, Cucoș este pensionar pe caz de boală la 46 de ani. A făcut cerere de trecere în rezervă, lucru care s-a întâmplat pe 4 martie 2020. „Având în vedere concluziile Comisiei Medicale de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi cererea ofiţerului în cauză, începând cu data de astăzi, colonelul Sebastian Cucoş a fost trecut în rezervă", declara Marcel Vela, într-o conferinţă de presă, la sediul MAI. Astăzi, Cucoș așteaptă decizia Tribunalului București de redeschidere a urmăririi penale pe numele său.

Laurențiu Valentin Cazan era în iunie 2020 director general adjunct al UM 0575 din București, adică Directia Generală de Jandarmi a Capitalei. În 2018, maiorul Cazan ocupa funcția de adjunct al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. După evenimentele din 10 august el a fost promovat șeful structurii, acum a revenit pe vechea funcție.

Parchetul Militar anunța pe 21 septembrie 2018 că deschidea urmărirea penală față Laurențiu Cazan sub acuzațiile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals.

După ce dosarul a fost preluat de DIICOT, instituție condusă de Giorgiana Hosu, Cazan a fost scos de sub urmărire penală. Acum, așteaptă decizia tribunalului de reîncepere a anchetei în cazul său.

Ionuț Sindile a fost la comanda Jandarmeriei pe 10 august, când au avut loc incidentele din Piața Victoriei cele care au fost invocate ulterior drept cauze pentru intervenția jandarmilor împotriva manifestanților pașnici. Pe 19 august 2020, Sindile a fost trecut în rezervă, la solicitarea sa. Motivul invocat a fost starea de sănătate, comisia medicală constatând că acesta este „apt limitat”. Fostul jandarm are 42 de ani.

Sindile este inculpat și într-un dosar al DNA. El este urmărit penal, alături de alți ofițeri, pentru uzurparea funcţiei dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. DNA a anunțat că aceștia au încasat ilegal aproape 80.000 de lei pentru ore suplimentare în timpul stării de urgență.

Pe cine învinovățesc protestatarii la doi ani de la 10 august
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00

Carmen Dan era ministru de Interne pe 10 august 2018. Urmează să își încheie în aceste săptămâni, odată cu noile alegeri, mandatul de senator. Apropiată de fostul lider PSD Liviu Dragnea, Dan nu a mai prins loc pe listele partidului la viitoarele alegeri. După intervenția în forță a jandarmilor a refuzat să desecretizeze documentele interne privind planul de acțiune al Jandarmeriei. A plecat din funcție după aproape un an de la demonstrație, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare și încarcerat pentru fapte de corupție.

În decembrie 2019 a fost audiată la DIICOT și a negat că a discutat cu Dragnea sau că a avut un rol activ în coordonarea jandarmeriei. „Am dat absolut toate amănuntele. (...) Mă aflam la mine în birou în acea zi, nu în Centrul de Comandă", a spus atunci fostul ministru al Internelor.

Despre Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în Ministerul Apărării, ultima referire publică apare în 15 noiembrie 2019 când și-a dat demisia din funcția de demnitar. Câteva luni mai devreme, i-a încetat mandatul în consiliul de administrație al Operatorul Pieței de Energie Electrică și de gaze naturale din România (OPCOM), instituție de stat de la care a încasat 33.500 de lei. De la MAI și ministerul Apărării, Chirică a primit în 2019, alți 132.000 de lei.

Pe 21 septembrie 2018, comisarul şef de poliţie Chirică Mihai Dan, secretar de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, era urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată. Ulterior a fost scos de sub urmărire penală după ce dosarul a fost preluat de DIICOT.

Speranța Clișeru era prefect al Capitalei la momentul protestului diasporei. În prima fază, toată răspunderea a fost aruncată asupra ei, deoarece se pare că doamna prefect ar fi semnat ordinul de evacuare a Pieței Victoria la ora 23.00, când a pornit asaltul jandarmilor. Apropiată a Gabrielei Firea, Clișeru a declarat procurorilor că ordinul de evacuare erau unul formal, decizia de a interveni în forță fiind luată de Jandarmerie. Înlocuită din funcție de Carmen Dan după aceste afirmații, Cliseru a fost angajată consilier de Gabriela Firea, post din care a plecat prin demisie în mai 2019.

Pe 15 iunie 2020, pe Cliseru o găsim ca membru în Consiliul de Administrație al Termoenergetica SA, companie din subordinea primăriei București. În 2019 a fost angajată a Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă SA de unde a încasat un salariu de 72.000 de lei.

Liviu Dragnea era în august 2018 președintele Camerei Deputaților. Imediat după scandalul din Piața Victoriei a susținut că atunci s-a încercat o lovitură de stat, fără să-i nominalizeze pe cei responsabili. Citat ca martor de procurori, nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor sale.

În prezent, Liviu Dragnea este încarcerat în penitenciarul Rahova, fiind condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

Colonelul Cătălin Paraschiv, comandant al Brigăzii speciale de intervenţie Vlad Ţepeş, cunoscut drept „dirijorul în alb” sau „fantoma în alb”, cel care a coordonat intervenţia brutală jandarmilor la mitingul din 10 august 2018, s-a pensionat și el. Mutat în octombrie 2019 la Cernavodă pentru a asigura paza centralei nucleare, Paraschiv a contestat în instanță ordinul de mutare și a dat în judecată Jandarmeria. Ulterior s-a pensionat, iar procesul a rămas fără obiect.

Europa Liberă a dezvăluit că Paraschiv se cunoștea cu soțul șefei DIICOT, cea care a lucrat la un moment dat în cazul 10 august.

Trei ani de tergiversări

Dosarul 10 august 2018 a fost transformat într-o adevărată minge de ping-pong între parchete și instanțe. Deschis inițial la inițiativa procurorilor militari, el a fost preluat de DIICOT pentru a ancheta așa-zisa lovitură de stat a protestatarilor contra guvernului PSD, Dragnea/Dăncilă . După aproape doi ani de cercetări, cazul a fost clasat. La presiunea opiniei publice, procurorul șef de atunci al Direcției, Giorgiana Hosu, a infirmat soluția, așa că dosarul a fost trimis la Curtea de Apel București pentru redeschiderea urmăririi penale. Instanța de judecată a constatat că a fost ilegal sesizată cu judecarea acestui caz și a trimis dosarul la Tribunalul București. După ce a ajuns pe la Înalta Curte unde a fost contestată respingerea unei sesizări de neconstituționalitate, cazul s-a întors la tribunal.

Plimbat între instanțe, nici în acest moment dosarul 10 august nu s-a întors la procurorii militari pentru reluarea cercetărilor. Tribunalul ar trebui să judece pe 27 noiembrie cererea parchetului de redeschidere a urmăririi penale pentru responsabilii din Jandarmerie și ministerul de Interne. Astfel s-au pierdut patru luni, fără să se facă un act procedural în caz.

Recent, premierul Ludovic Orban a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că „că sunt mulți cei care nu vor să se realizeze aceste anchete, să nu fie identificați vinovații, să nu fie pedepsiți cei care au fost vinovați și, probabil, găsesc aliați acești responsabili prin parchete sau în cadrul procedurilor care se desfășoară în instanțele de judecată”.

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG