Procurorii și polițiștii au descins la începutul acestei săptămâni în oraș Fetești, județul Ialomița, acolo unde au efectuat 40 de percheziții. Descinderea a vizat un clan local specializat în infracțiuni de proxenetism, cămătărie și spălare de bani.
În urma perchezițiilor anchetatorii au ridicat aproximativ 200.000 de lei, ceasuri, opt autoturisme, precum și mai multe documente care au legătură cu dosarul instrumentat. 27 de persoane au fost audiate, față de patru dintre acestea fiind luată măsura reținerii, au anunțat reprezentanții Inspectoratul Județean de Politie Ialomița.
Europa Liberă a aflat de la anchetatori că gruparea racola fete din Fetești (oraș cu statut de municipiu, situat la aproape 150 de kilometri de București) și din comunele alăturate, pe care apoi le implicau în traficul cu carne vie.
Tinerele practicau prostituția mai întâi în Fetești, ulterior erau trimise în București pentru ca în final să ajungă în state din vestul Europei.
Migrația clanurilor
Faptul că o rețea mafiotă puternică opera într-un orășel sărac nu mai este o noutate pentru procurori. Orașele sărăce, cu sau fără statut de municipii, din jurul Capitalei au devenit tot mai des locul de reședință al unor grupări interlope specializate, printre altele, și în proxenetism.
Orașul Budești (județul Călărași), orașul Găești (Dâmbovița), municipiul Oltenița (județul Călărași), orașul Ștefănești (Argeș), municipiul Mioveni (Argeș), orașul Mizil (Prahova), municipiul Râmnicu Sărat (Buzău) și municipiul Câmpulung (Argeș) sunt câteva dintre localitățile urbane în care au apărut în ultimii ani clanuri mafiote, așa cum reiese din perchezițiile, investigațiile și trimiterile în judecată efectuate de procurorii DIICOT și nu numai.
Explicațiile migrării
Cerasela Bănică, președintele Centrului de Advocacy şi Drepturile Omului, a studiat zeci de cazuri de trafic de carne vie.
Ea consideră că sunt trei motive pentru care apar tot mai multe clanuri interlope specializate în proxenetism cu reședința în astfel de mici orașe.
- Corupția
„În primul rând, în astfel de localități este mai ușor pentru o rețea să colaboreze cu polițiștii și chiar și cu instituțiile de anchetată superioare, mă refer inclusiv la procurori. Este mai ușor pentru că sunt mai puțini polițiști în aceste localități. Nu este ca într-un oraș ca București unde sunt direcții peste direcții și până la urmă nu te poți înțelege cu toată lumea. Într-un astfel de oraș, protecția se asigură mult mai ușor, corupția este mai ușor de realizat”, explică președintele Centrului de Advocacy şi Drepturile Omului.
- Lipsa rivalilor
„Într-un astfel de oraș nu există competiție. Un clan mafiot nu are adversari într-un astfel de loc. La fel, nu este ca în București, unde clanurile își judecă teritoriile, adică și le împart, iar pe teritoriile primite au voie să facă doar anumite activități. Într-un oraș sărac, un clan are exclusivitate”, ne mai explică Cerasela Bănică.
- Mediul sărac
„Al treilea motiv este faptul că fetele din aceste localități provin din medii vulnerabile, lipsite de oportunități sau de o educație solidă. Sunt ușor de ademenit într-o astfel de rețea, pentru că pentru ele reprezintă poate singura oportunitate de a părăsi locul”, mai punctează specialista.
Exemple de rețele de proxenetism
- Găești (80 de kilometri de București)
În ocltombrie 2020 anchetatorii DIICOT au început o anchetă împotriva unei rețele conduse de doi bărbați (vârste de maximum 26 de ani) cercetați pentru trafic de minori în scopul exploatării sexuale și proxenetism, fiind bănuiți că ar fi racolat mai multe tinere în scopul exploatării sexuale.
Gruparea a fost descoperită când un membru al său a încercat să racoleze cu forța o adolescentă de 15 ani. Fata a fost obligată să se prostitueze într-un apartament din Capitală.
În urma investigațiilor, au fost descoperite și cazurile altor tinere majore, care ar fi practicat prostituția prin intermediul unor site-uri în beneficiul celor doi, în diverse locații din București, susțin anchetatorii DIICOT.
- Budești (41 de kilometri de București)
Orășul din județul Călărași este cunoscut printre oamenii legii ca o localitate unde grupările interlope racolează fete. „Lipsa de educație, frica de părinți, proxeneții se folosesc de orice scenariu. În urmă cu zece ani, atrăgeau tinere la o cafenea sau la o petrecere unde le violau și filmau violul. Pentru a le convinge să se prostitueze apoi, le amenințau că postează înregistrarea pe internet și o s-o vadă părinții, rudele. Deși pare absurd, contextul le făcea pe fetele violate să accepte să se prostitueze ca să scape de rușine. Nici nu se gândeau să reclame violul. În Budești, clienții erau din rândul șoferilor de TIR, dar și din rândul cetățenilor din Turcia sau zona arabă”, ne-a declarat un procuror.
Cel mai cunoscut caz este al unei grupări din Budești este cea a lui Florin al lui Gerea. Procurorii DIICOT au descoperit în 2016 că acesta s-a extins așa de mult încât ducea fetele și în Spania și le exploata sexual într-un club de lux din Ibiza.
Afacerea a fost anihilată în cadrul unei operațiuni complexe aforțelor de ordine care a început în 2016. În timpul perchezițiilor au fost descoperite și femei gravide care erau obligate să se prostitueze.
Fetele lucrau numai noaptea, iar banii ajungeau la proxeneți, care într-un an au strâns în jur de 600.000 de euro.
Rudele lui Florin Gerea „se ocupau cu identificarea victimelor: tinere minore sau de 18 ani, recent împliniți, care proveneau din familii sărace și destrămate. Proxeneții le abordau pe internet și le ademeneau cu promisiunea unei relații în Spania, reușind astfel să le convingă să plece din țară”, au scris procurorii DIICOT.
În alt ca de trafic de carne vie cu victime din Budești a fost instrumentat de DIICOT în ianuarie 2021. Atunci, anchetatorii au efectuat în luna ianuarie patru percheziții la locuințele unor persoane bănuite de trafic de persoane și proxenetism, prin metoda „loverboy”. O parte din grupare provenea din Budești și împrejurimi.
„Din cercetări au reieșit indicii că, începând cu anul 2015 și până în prezent, cei în cauză ar fi recrutat, prin metoda „loverboy”, mai multe tinere, pe care le-ar fi exploatat sexual, prin obligarea la practicarea prostituției sau le-ar fi determinat și facilitat practicarea prostituției pe teritoriul Germaniei, Elveției și Marii Britanii”, se precizează în comunicatul DIICOT.
- Mizil (81 de kilometri de București)
Gruparea interlopă din oraș specializată în proxenetism avea chiar protecția lui Marius Nicușor Rotaru, șeful Poliție Mizil, așa cum reiese din dosarul DIICOT trimis în 2019 în instanță.
Marius Nicușor Rotaru a fost trimis în judecată pentru fapte comise în perioada în care era în funcție. Pensionat după scandal, Rotaru este acuzat că a protejat un clan de proxeneți din Mizil și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.
Gruparea de proxeneți din Mizil exploata sexual fete minore racolate din județele Prahova, Buzău și Constanța. Rotaru ar fi profitat și el de fetele care veneau la el să-i ceară ajutorul.
- Râmnicu Sărat (143 de kilometri de București)
La începutul 2020, polițiști specializați în combaterea criminalității organizate, jandarmi și procurori DIICOT din Buzău au efectuat șapte percheziții, pe raza municipiului Râmnicu Sărat, la o grupare infracționale cu preocupări în proxenetism și spălare de bani.
„În perioada 2016 – 2021, șapte persoane, cu vârste cuprinse între 20 și 56 de ani, ar fi pus bazele unei grupări infracționale, în scopul exploatării sexual a mai multor tinere. Ei ar fi recrutat șase tinere, pe care le-ar fi transportat în Germania și ulterior în Elveția, unde ar fi fost determinate să se prostitueze. Ulterior, banii astfel obținuți ar fi fost investiți de membrii grupării în imobile și autoturisme de lux. Prejudiciul a fost estimat la 400.000 de euro”, susțin anchetatorii.
