În acest moment, toate contractele comerciale, fie că este vorba despre drepturile de televizare sau despre contracte de sponsorizare, sunt administrate de forul continental, care distribuie apoi anual circa 3,25 miliarde de euro către cluburile participante, scrie Financial Times.
Pe viitor, însă, cluburile ar putea avea un cuvânt important de spus în încheierea unor astfel de contracte. UEFA se află în negocieri avansate cu Asociația Cluburilor Europene (ACE), un grup care reprezintă peste 200 de echipe din Europa, pentru a crea un parteneriat care să controleze toate aspectele financiare ale competițiilor europene.
Prin acordarea de puteri sporite și prin posibila modificare a formatului Ligii Campionilor din 2024, care să faciliteze mai multe partide între cluburile puternice ale Europei, UEFA speră să îngroape definitiv ideea „Superligii” susținute de compania JP Morgan și agreată de echipe precum Real Madrid, Barcelona și Manchester United.
În 2017, o companie numită UCC SA a fost înființată pentru a permite Asociației Cluburilor Europene să consilieze UEFA pentru a obține cele mai bune înțelegeri legate de sponsorizări și drepturile de transmisie. Decizia finală aparține, însă, forului condus de Aleksander Ceferin.
Noul parteneriat fie va crea o altă structură pentru UCC SA, fie va duce la înființarea unei companii noi, dar în ambele cazurii ACE va avea aceeași putere de decizie ca și UEFA, doar chestiunile sportive, precum cele referitoare la regulament sau format, urmând să revină exclusiv forului continental.
Dacă negocierile vor fi finalizate cu succes, cluburile ar putea încheia contracte de televizare care le-ar permite să vândă drepturile doar pentru transmisiunile în direct, eventualele reluări urmând să fie plătite separat. De asemenea, sponsorii echipelor ar putea să beneficieze de o expunere mai mare pe stadioane, regulamentul actual impunând anumite limite în această privință.
Nu este exclusă nici posibila dezvoltare a unei platforme de streaming online, după modelul celor din sporturile nord-americane, prin care fanii să poată plăti direct pentru a urmări fie întregul sezon competițional, fie doar partidele care îi interesează.
Fotbalul francez la un pas de colaps
O mai mare putere de decizie în privința competițiilor europene reprezintă o veste bună doar pentru cluburile puternice, care se califică în mod constant în fazele superioare ale competiției. Celelalte vor continua să rămână dependente de banii proveniți din drepturile de televizare ale ligilor naționale. Pentru multe dintre echipele franceze acest lucru ar putea echivala cu falimentul.
Anul trecut, când pandemia de Covid-19 a forțat impunerea de restricții, campionatul francez a fost singurul din cele cinci mari campionate europene care nu a mai fost reluat. Acest lucru a subminat eforturile companiei spaniole Mediapro de a lansa un nou canal pay-per-view, Telefoot.
Mediapro achiziționase 80% din drepturile de televizare ale primelor două ligi franceze cu peste un miliard de euro anual pentru următoarele patru sezoane, o creștere semnificativă de aproape 60 de procente față de precedentul contract semnat cu Canal Plus, care a rămas cu restul de 20 de procente în schimbul a 330 de milioane de euro. Liga profesionistă franceză spera ca această înțelegere să ofere campionatului intern resursele financiare necesare care să reducă din diferența față de campionatele mai bogate din Anglia, Spania și Germania.
La câteva luni după ce guvernul de la Paris a anunțat suspendarea competițiilor sportive, Mediapro a oprit plățile pentru drepturile de televizare. În urma unei medieri dure supervizate de un tribunal francez, compania spaniolă a fost de acord să returneze drepturile de televizare și să plătească o ultimă tranșă în valoare de 120 de milioane de euro.
La începutul lunii februarie liga franceză a scos din nou la licitație drepturile de transmisie, însă ofertele făcute de Amazon, Discovery (care deține canalul Eurosport) și serviciul de streaming DAZN au fost considerate prea mici pentru a putea fi luate în considerare.
Fostul deținător al pachetului majoritar, Canal Plus, a refuzat inițial să liciteze susținând că meciurile din campionatul francez sunt supraevaluate, dar în cele din urmă a fost de acord să plătească încă 35 de milioane de euro, pe lângă cele 330 inițiale, pentru a deține exclusivitatea până la finalul sezonului. Fotbalul francez își dorise să fie văzut printre cele mai competitive din Europa, dar până la urmă a trebuit să se mulțumească doar cu a fi văzut, chiar și la un preț redus.
Această înțelegere a lovit puternic în bugetele echipelor franceze, care au trebuit să se readapteze la noul context economic. Multe cluburi au fost nevoite să reducă salariile jucătorilor și dacă situația nu se va remedia în vară când va fi organizată o nouă licitație pentru drepturile TV, piața transferurilor ar putea fi suprasaturată de jucători scoși la vânzare de cluburile disperate să supraviețuiască.
BeNeLiga - soluția pentru redresarea financiară a echipelor belgiene și olandeze
Pandemia de Covid-19 și efectele sale economice au determinat conducătorii ligilor olandeze și belgiene de fotbal să se gândească dacă nu le-ar fi mai bine împreună. Ideea unei fuziuni nu e nouă. A apărut în urmă cu mai mulți ani când a și fost testată în fotbalul feminin, dar cluburile au oscilat mereu între argumente pro și contra.
Confruntate acum cu dificultăți financiare, echipele belgiene au votat în unamitate pentru crearea unei superligi în parteneriat cu Regatul Țărilor de Jos. Argumentul decisiv a fost oferit de un raport întocmit toamna trecută de compania Deloitte, care estimează că valoarea drepturilor de televizare ar putea crește cu până la 200 de procente și ar putea propulsa această ligă comună pe locul al șaselea în Europa.
Ideile vehiculate până acum vizează un campionat format din cele mai bune opt echipe belgiene și cele mai bune zece echipe olandeze, restul cluburilor rămase urmând să activeze într-o ligă secundă. UEFA a anunțat că nu se va opune unui astfel de proiect, decisivă urmând să fie poziția cluburilor olandeze, care până acum au evitat să își asume o poziție clară.
Scoția va fi una dintre țările care vor urmări cu atenție ce se întâmplă cu această fuziune. Dacă ideea va avea succes, scoțienii ar putea readuce în discuție posibilitatea înființării unei Ligi Atlantice, alături de cele mai bune cinci echipe din Danemarca, Suedia, Norvegia și Irlanda. Analizele economice estimează că un astfel de campionat ar putea atrage în primii șase ani de la înființare venituri de aproape 900 de milioane de euro din marketing și drepturi de televizare.
