Managerul Spitalului Județean, Raul Pătrașcu, a precizat că tânărul nu a mai putut fi resuscitat de echipajul SMURD chemat la domiciliu luni, în jurul orei 6 dimineața.
Rezidentul a lucrat pe secția COVID-19 și, ulterior, la ATI. Profesorul Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, l-a descris pentru Europa Liberă, ca „un coleg desosebit, absolvent pe primul loc la facultății, un tânăr sensibil care, în condițiile de solicitare fizică și psihică actuală, a cedat. Suntem profund îndurerați”.
Doctorul Săndesc vede în acest caz tragic o confirmare a presiunii pe care nu doar pandemia, dar și reacția societății o pune pe medici și pe toți cei care lucrează în spitale. „Realitatea acestei profesii, de medic și personal ATI, arată că se acumulează un stres enorm în contact permanent cu suferința și cu moartea, de aceea cei mai expuși la depresii sunt medicii specialității ATI. Se adaugă, în aceste zile, presiunea socială, reacțiile negative ale unor cetățeni care nu par să înțeleagă prin ce trecem”, ne-a declarat profesorul Dorel Săndesc.
Peste 56% din personalul medical afectat de burnout
Un proiect-pilot de evaluare psihologică la Spitalul „V.Babeș” din Timișoara subliniază gradul ridicat de epuizare fizică și psihică a celor 250 de medici, asistente, infirmiere, brancardieri etc. care au răspuns, voluntar și anonim, unui chestionar complex propus de psihologul-clinician al spitalului, Dana Biriș. Evaluarea a avut loc în perioada februarie-martie 2021 și a cuprins, în afară de chestionare în etapa I, întâlniri în grupuri, pe secții și compartimente, cât și individuale cu angajații în etapa a II-a, spitalul fiind dedicat tratamentului pacienților infectați cu SARS-Cov2.
Rezultatele indică răspunsul psihic la dificultățile cu care se confruntă angajații acestui spital de linia întâi în lupta cu pandemia: 56,37% din personalul chestionat are un nivel mediu sau ridicat de burnout, 55,88% se simt extenuați emoțional, 67,16% declară un grad ridicat de stres, iar 64,22% resimt îngrijorare, din lipsa odihnei și a timpului personal. „Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății, nivelul acesteia ajungând la 34,80 la sută”, consemnează studiul.
Există și depresii, ușoare și medii, constatate la 5 dintre angajați, adică un procent de 9,31% din participanți. Psihologul Dana Biriș a declarat pentru Europa Liberă că aceste cazuri au intrat în programul psihoterapeutic necesar și că nu este nevoie de tratament psihiatric.
Răspunsurile la chestionar și interviurile dezvăluie cauzele epuizării și anxietății generale:„nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoțional, am prea multe lucruri de făcut… unii colegi au explicat că sunt marcați de numărul mare al pacienților care au pierdut lupta împotriva COVID în secția ATI, dar și de virulența cu care lovește aceste cumplit virus. Alții au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat. Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge, uneori, la 10-12 ore pe zi”, remarcă psihologul.
Strada, factor suplimentar de anxietate
Dana Biriș a adăugat pentru Europa Liberă câteva aspecte specifice ale presiunii suportate de personalul medical investigat:„E frustrant pentru cei cu care am stat de vorbă că oameni din anturajul lor – prieteni, rude, cunoștințe – vorbesc de rău medicii și spitalele, cred în afirmații hazardate despre munca lor. M-au întrebat cum să explice, ce să facă pentru a-i face să înțeleagă realitatea acestei bătălii din care 95% din cei internați se vindecă și pleacă acasă”, a declarat psihologul.
Remediul este conștiința că faci ce trebuie, că faci alegerea corectă între a te lupta cu strada, sau a rezista lângă pacient pentru a-l salva, subliniază Dana Biriș.
Doctorul Virgil Musta, șeful Secției de boli infecțioase a Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara, confirmă pentru Europa Liberă că este deprimant pentru el și pentru colegii săi când lumea înjură și îi numește „criminali” pe cei care salvează vieți. „Am primit și eu amenințări pe telefon și pe adresa mea de e-mail, sunt șapte reclamații de malpraxis adresate spitalului, sunt anchete în curs, dosare penale, DNA-ul e pe noi. Toate acestea sunt descurajante. Oamenii noștri sunt și așa obosiți, dacă munca lor nu e apreciată, atunci vorfi tentați să lase garda jos”, a spus cunoscutul doctor. Amenințările, crede dr.Musta, ar avea ca scop intimidarea pentru a nu mai vorbi public despre necesitatea restricțiilor și a regulilor care trebuie respectate. Dincolo de acestea, poate fi și agenda politică a celor care încurajează nerespectarea legii.
Angajații spitalului cer repetarea periodică a evaluării psihologice
Etapa a treia a studiului vizează măsurile de luat pentru a veni în ajutorul angajaților afectați de burnout.
Cristian Oancea, managerul spitalului, are în vedere reorganizarea compartimentelor pentru o mai bună distribuire a sarcinilor, pentru a reduce presiunea pe fiecare om, precum și creșterea schemei de personal: „Pur și simplu suntem mult prea puțini. Ne-au ajutat și vreau să le mulțumesc rezidenților și studenților care au venit alături de noi în ultimele luni. Au lucrat atât în secția de Terapie Intensivă, cât și în zona de triaj. De asemenea, avem colegi transferați de la alte unități sanitare care au vrut să ne ajute. Cu toate acestea, există un deficit de personal pe care vom încerca în perioada următoare să îl acoperim”.
Discuțiile individuale și în grup, pentru a detecta nevoile fiecărui angajat, vor continua. Oamenii au cerut ca evaluările să devină periodice în timpul pandemiei. „Nu în ultimul rând, vom încerca să îi ajutăm să găsească un echilibru între viața personală și cea profesională”, spune Dana Biriș, psihologul care a inițiat studiul.
Proiectul-pilot dedicat angajaților din Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Timișoara nu a întrerupt relația dintre psihilogul spitalului și pacienții internați. De altfel, toate spitalele au cel puțin un post de psiholog în schema de personal, necesar în special pentru pacienți.
