Pretextul invocat de CSM este că în acest moment judecătorii de la Înalta Curte, din CSM și de la Inspecția Judiciară - instituții care au buget propriu - încasează salarii calculate la o valoare de referință sectorială de 605,22 de lei, în timp ce toți ceilalți judecători din țară au salariile calculate la o valoare de referință sectorială de 484,18 lei.
În concluzie, se arată în nota CSM semnată de președintele Consiliului Bogdan Mateescu, se impune asigurarea unui nivel de salarizare unitar.
Pe 2 aprilie 2021, secretarul general al CSM a dat o dispoziție potrivit căreia începând cu 1 august 2016, magistrații, directorii și specialiștii IT angajați ai Consiliului „vor fi salarizați prin acordarea valorii de referință sectorială în sumă de 605,2 lei”.
Valoarea de referință sectorială (VRS) reprezintă punctul de plecare în stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar. De exemplu, VRS-ul pentru angajații ministerului de Interne este de 197,3 lei.
Se invocă practica instanțelor
Revenind la dispoziția Secretarului general al CSM, în susținerea acestei creșteri salariale este invocată practica instanțelor de judecată care, în ultimii ani, au acordat VRS de 605,2 lei, „cuantum ce cuprinde valoarea de referință sectorială de 484,18 lei, la care se adaugă majorarea de 25% prevăzută de articolul III din OUG 20 din 2016”.
Respectivul articol din ordonanța de urgență prevede că, începând din 2016, se majorează cu 25% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului din cadrul sistemului public de asistenţă socială, procent care se aplică inclusiv salariilor personalului de servicii de probaţiune.
Personalul de probațiune informează și consiliază victimele infracțiunilor și reintegrează în comunitate persoanele care au încălcat legea penală. Acest serviciu de probațiune funcționează în subordinea ministerului Justiției.
Mai mulți judecători din țară au interpretat legislația în interes propriu. Dacă cei de la probațiune sunt în subordinea MJ, înseamnă că fac parte din sistemul judiciar. Dacă guvernul le-a majorat salariile de bază cu 25%, înseamnă că acest procent se aplică întregii familii ocupaționale „justiție”, deci și judecătorii sunt îndreptățiți să încaseze salarii brute majorate cu 25 de procente.
Diferențe enorme
În 2017, salariul de bază brut pentru un consilier de probațiune era de 5.000 de lei. În aceeași perioadă, indemnizația de încadrare brută pentru un judecator era de 12.000 de lei pe lună.
Astfel, judecătorii au deschis mai multe procese în țară și au cerut să li se majoreze valoarea de referință sectorială cu 25% de la 484 la 605 lei. Majoritatea proceselor au fost câștigate de magistrați.
De exemplu, pe 19 mai 2020, Tribunalul București a decis, într-un singur termen de judecată, ca 8 judecători de la Constanța să aibă salariile calculate la o VRS de 605 de lei.
Demersul CSM pe lângă ministerul Justiției pentru a face rost de bani în această chestiune nu este singular. În 2020, Forumul Judecătorilor din România adresa un memoriu fostului ministru Cătălin Predoiu și cerea fix același lucru, în baza mai multor decizii judecătorești.
„Începând cu 09.04.2015, personalul din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție” a beneficiat de hotărâri judecătorești prin care drepturile le-au fost calculate prin raportare la o valoare de referință sectorială mai mare”, se arată în memoriul adresat MJ.
În decembrie 2020, fostul secretar de stat Lidia Barac explica Forumului Judecătorilor că „modalitatea de aplicare a creșterii de 25% propusă, prin care se obține o valoare de referință sectorială de 605,2 lei, este eronată și pierde din vedere faptul că această creștere a vizat, în mod expres și exclusiv, cuantumul brut al salariului de bază pentru consilierii de probațiune, iar nu o valoare de referință sectorială aplicabilă în familia ocupațională 'Justiție' și față de cele arătate, solicitarea dumneavoastră nu poate fi soluționată favorabil”, se arată în răspunsul MJ către Forumul Judecătorilor din România.
AMR nu comentează
Asociația Magistraților din România (AMR), reprezentată de judecătoarea Andreea Ciucă, nu a răspuns solicitării noastre pentru a formula un punct de vedere pe marginea acestei chestiuni.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, nu a răspuns nici el la o solicitare de furnizare a unui punct de vedere până la publicarea acestui material.
În România sunt în funcție aproximativ 5.000 de judecători, cei mai mulți în judecătoriile și tribunalele din întreaga țară. Potrivit unei analize Riseproject, la nivelul anului 2018, România își plătea judecătorii cu cele mai mari salarii din Uniunea Europeană, raportul veniturilor fiind de 8,1 ori mai mari decît salariul mediu din țară.
Astfel, de exemplu, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție câștiga de 8,1 ori mai mult decât salariul mediu din România. În același an, un judecător neamț, de la instanța germană corespondentă, câștiga de doar 1,6 ori mai mult decât salariul mediu din țara sa.
