În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
10 Mai. Cine a fost Carol I, de ce este Regele Independenței și de ce a fost cenzurat de comuniști
Carol I de Hohenzollern a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor, 48 de ani. Cu un an mai mult decât Ștefan cel Mare. A fost singurul domnitor ales prin plebiscit (referendum), iar numele lui răspundea cererii românilor de a avea în frunte un principe occidental.
Carol I a domnit între 1866 și 1914. A venit în România la cererea autorităților de la București, mai precis a Locotenenței Domnești. Alcătuită din conservatorul moldovean Lascăr Catargiu, liberalul muntean Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie, această regență conducea țara după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866. Domnitorul Unirii Principatelor devenise autoritar, se înconjurase de o camarilă coruptă și încerca să întemeieze o dinastie personală, ceea ce era contrar cererii românilor exprimate în Adunările Ad-Hoc din 1857-1858, de a avea în frunte un monarh constituțional din Europa Occidentală.
În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
21
Supraviețuitoare a masacrului de la Batak fotografiată la începutul secolului XX în Bulgaria. În 1875-1876, mai multe răscoale din Serbia şi Bulgaria au fost reprimate cu multă cruzime de turci. Rusia a anunţat că va veni în ajutorul creştinilor de la sudul Dunării. Domnitorul Carol I şi liderii politici români se temeau că armatele ţariste vor ocupa România şi că, dacă Turcia va riposta, războiul se va duce pe pământ românesc. Negocierilor de asociere a tinerei Armate Române cu imensa Armată Rusă au fost dificile.
22
Domnitorul Carol I și Elisabeta Doamna în perioada Războiului de Independență.
23
Domnitorul Carol I, în haină miliară, pe frontul de la sudul Dunării, acolo unde s-a purtat Războiul de Independență. Foto: Arhivele Naționale.
24
Carol I, călare și în haină militară la Poradim, un mic sat la circa 20 km de Plevna, oraș apărat cu îndârjire de trupele turcești conduse de Osman Pașa. La Poradim există și astăzi casa în care Carol I și-a stabilit Cartierul General alături de Marele Duce Nicolae al Rusiei. Dormeau pe paturi de campanie în aceeași cameră. Foto: Arhivele Naționale.
25
Alături de Țarul Alexandru al II lea, atunci când acesta a venit să viziteze linia frontului la 16 august 1877. În mod neinspirat, el și Marele Duce Nicolae au insistat să fie atacată pe 30 august reduta extrem de bine apărată, Grivița. Rușii și românii au pierdut, dar după acest eșec, Carol I a devenit șeful Cartierului General, româno-rus. Foto: Arhivele Naționale.
26
Domnitorul Carol I și premierul Ion C. Bratianu obișnuiau să se sfătuiască la Poiana, asupra mersului războiului. Premierul avea de susținut efortul de război, lucru deloc simplu. Fotografie din toamna lui 1877, Arhivele Naționale.
27
Elisabeta Doamna vizitând răniții într-o lazaret din Bucuresti in timpul Razboiului de Independență 1877-1878. Ea transformase și grădina Palatului Cotroceni, în spital, cu ajutorul unui cort uriaș. Foto: Arhivele Naționale.
28
Luptele de la reduta Grivita, august 1877, așa cum sunt ele redate la Muzeul Memorial de la Plevna. Îl puteți vizita, eventual în drum spre vacanță în Bulgaria sau Grecia. Foto: Elena Tănase
29
Catedrala Eroilor aflată în centrul orașului Plevna este închinată celor care au murit în războiul din 1877-1878. Cu ajutorul donațiilor ofițerilor români, și la Grivița a fost inaugurată în 1908 o biserică. Foto: Elena Tănase
30
Coroana de Oțel. Coroana României este de oțel pentru că a fost făcută, la cererea expresă a lui Carol I, din oțelul lui tun capturat de Armata Română la Plevna. Coroana originală se află la Muzeul de Istorie al României.