Față de acum un deceniu, numărul oamenilor forțați să migreze s-a dublat, atingând un număr record de 82,4 milioane de oameni.
Potrivit raportului UNHCR (agenția pentru refugiați ONU), 70% dintre cei afectați provin din țări cum sunt Siria, Venezuela, Afganistan, Sudanul de Sud și Myanmar.
Filippo Grandi, șeful UNHCR, a declarat că „82,4 milioane este cel mai mare [număr de migranți] de când am început să numărăm în mod fiabil”. A mai adăugat și că își face griji despre dublarea numărului de migranți în ultimii 10 ani.
„Acest lucru este îngrijorător într-un an în care am fost cu toții închiși, îngrădiți și blocați în propriile locuințe, în comunitățile noastre, în orașele noastre", a spus Grandi într-un interviu înainte de publicarea raportului.
„Aproape 3 milioane de oameni au fost nevoiți să lase totul în urmă pentru că nu au avut altă opțiune.”
În 2020, peste 270 de milioane de persoane locuiau într-o țară spre care migraseră, cu 100 de milioane mai mult decât în 2000.
Potrivit raportului, motivele pentru a migra sunt adesea căutarea unor condiții economice mai bune, dar zeci de milioane de oameni s-au aflat în situații în care fugeau de războaie, crime, represiune religioasă și socială și de dezastre ale naturii.
Raportul UNHCR Global Trends arată că din cele 79,5 milioane care au fost forțate să migreze la sfârșitul anului trecut, 45,7 milioane erau persoane care au fugit în alte zone ale propriilor țări.
4,2 milioane de oameni așteaptau rezultatul cererilor de azil, în timp ce 29,6 milioane erau refugiați și alții strămutați forțat în afara țării lor.
UNHCR, cu sediul la Geneva, a declarat că 99 din cele peste 160 de țări care și-au închis frontierele din cauza COVID-19 nu permiteau excepții pentru persoanele care solicită protecție, cum sunt refugiații sau solicitanții de azil.
În căutarea unui trai mai bun
Potrivit unui alt raport, realizat de Consiliul Național de Inteligență al Statelor Unite, peste două treimi din emigranții din 2019 au părăsit țări cu venituri medii și peste jumătate au migrat spre țări cu venituri mari în căutarea a unor salarii mai mari și pentru a trimite o parte din câștiguri înapoi în țara de origine.
Cea mai rapidă creștere a emigrației începe la aproximativ 4.000 de dolari pe cap de locuitor. Odată ce oamenii au ajuns la aceste venituri medii, își pot permite să călătorească. Emigrația scade pentru țările cu venituri mari (10.000 – 20.000 de dolari). În aceste țări, găsirea unui loc de muncă local este o perspectivă mai atractivă.
Acest tip de migrație din țări cu venituri medii către țări cu venituri mari a atins un apogeu în jurul anului 2010, când emigrația a crescut pentru mai multe regiuni, inclusiv America Latină, Asia Centrală și țări din Europa de Est.
Regiuni din Asia de est, sud-est și sud se apropie și ele de cifre similare. Raportul prognozează și o creștere a migrației din țările Africii Subsahariene odată cu creștere economică din aceste țări, care intră treptat în grupa de venituri între 4,000 și 12,000 de dolari - grupă în care migrația spre țările cu venituri înalte este ce mai ridicată.
De asemenea, țările cu venituri înalte înregistrează populații vârstnice tot mai mari, lucru care este considerat un factor atrăgător pentru migranți. Potrivit statisticilor ONU, la sfârșitul lui 2019, țările europene au avut cele mai mari populații imigrante. O treime au provenit din Europa de Est.
Populația vârstnică va fi un factor determinant al deciziilor politice în următorii ani iar țări cum sunt cele din vestul Europei și Japonia vor adopta politici mai prietenoase în ceea ce privește vizele pentru muncitori.
Situația României
În cazul României, majoritatea diasporei se află în țări membre OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Potrivit unui raport din 2019 al OECD, diaspora României este a cincea cea mai mare la nivel global.
În jur de 3,6 milioane de persoane din România locuiau în țări OCDE în 2015-2016, iar 54% din acestea erau femei. Acest număr a reprezentat o creștere semnificativă (de 2,3 milioane) raportat la perioada 2000 – 2016.
Cei mai mulți oameni au plecat între 2005-2011, ajungând ca în 2016, 17% din populația țării să locuiască în țări OCDE.
În plus, în acea perioadă populația migrantă a României era mult mai mare decât cea a țărilor vecine – Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina. Diaspora țării noastre a reprezentat jumătate din toți migranții din regiunea prezentată în raport (7,8 milioane de oameni).
90% din diaspora trăia atunci în țări europene. Este improbabil ca numărul să fi scăzut semnificativ în ultimii ani. Italia a fost una dintre țările cu cea mai mare diaspora românească - 1 milion de locuitori, o treime din întreagă populație migrantă. În Germania locuiau de asemenea mulți români - 680.000. În Spania locuiau 573.000. Alte destinații populare menționate de raport au fost Marea Britanie, Statele Unite, Ungaria, Franța și Canada.
Totuși, 1 din 4 români plecați în străinătate au spus că plănuiesc să se întoarcă în țară. Aproximativ 26% dintre emigranții români au declarat că intenționează să părăsească actuala țară de reședință pentru a se întoarce în România sau pentru a se muta în altă țară.
Pandemia i-a motivat deja pe unii să se întoarcă dar numărul exact al celor reveniți în România de la începutul pandemiei nu este cert. Ministrul Muncii a estimat numărul românilor întorși la un milion, echivalentul tuturor românilor care locuiesc în Italia.
Schimbarea Climatică
Un alt factor care va influența migrația în anii următori va fi schimbarea climatică. Migrația indusă de schimbări climatice are loc de obicei local, în interiorul unei singure țări. Populația afectată părăsește o localitate pentru a călători spre o comunitate apropriată.
Creșterea nivelului mării și temperaturile extreme vor crea condiții neprimitoare. Raportul relevă că vor mai trece 20 de ani până când aceste schimbări își vor face simțit impactul.
„Schimbările climatice vor exacerba din ce în ce mai mult riscurile pentru om și pentru securitatea națională și vor forța statele să facă alegeri grele și compromisuri. Povara va fi distribuită inegal, crescând competiția, contribuind la instabilitate, tensionând eforturile militare și încurajând mișcările politice”, arată raportul despre viitorul mediului înconjurător.