În proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat de Executivul de la București, guvernul român va cere 1,3 miliarde de euro la Comisia Europeană pentru a rezolva problema deșeurilor. Este vorba mai ales de gunoiul menajer din marile municipii. Reprezentanții Ministerului Mediului sunt siguri că România va obține un buget de minimum un miliard de euro, ținând cont că managementul deșeurilor este probabil cea mai mare problemă a țării atunci când vine vorba de aplicarea normelor europene.
În acest moment, statul român are de înfruntat nu mai puțin de patru proceduri de infrigement pe Mediu, din care două au legătură directă cu deșeurile. Este vorba despre avertismente care pot duce la amenzi usturătoare și blocarea a miliarde de euro destinați României prin bugetul multianual (7 ani) al Uniunii Europene - Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu. Sumele ce vin, tot de la Uniunea Europeană, dar prin planul mamut de Refacere & Reziliență din care face parte PNRR, ar urma să ajute așadar și la recuperarea întârzierilor de până acum, dar și la o mai bună capacitate de a folosi banii ce vin prin programele comunitare obișnuite (POS).
Banii care ne scapă de gunoi
Potrivit proiectului PNRR, fondurile europene vor putea fi accesate atât de administrațiile publice locale sau centrale, cât și de firmele private.
În urma investițiilor, până în anul 2026 gropile de gunoi supraîncărcate ar urma să dispară, deșeurile să fie valorificate, sortarea selectivă să se întâmple cu adevărat, iar supravegherea traseului gunoiului să se facă inclusiv prin montarea de scanere pe mașinile care colectează resturile menajere.
Reamintim că la sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a adoptat forma de negociere a documentului, altfel spus forma pe care guvernul o va trimite la Bruxelles, privind investițiile finanțate european în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În acest proiect, guvernul României prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va cere Comisiei Europene un total de 41 de miliarde de euro. Așa cum a mai scris Europa Liberă, guvernul speră să obțină minimum 29,5 de miliarde de euro din cele 41 de miliarde cerute la Bruxelles.
Modul de alocare a banilor europeni a fost stabilit la Bruxelles în Baza de Negociere pentru Reforme și Investiții propuse conform Regulamentului UE 241/2021.
Reprezentanți ai Ministerul Mediului au precizat pentru Europa Liberă că se așteaptă ca „întregul buget propus de 1,3 miliarde de euro să fie aprobat. Aceasta pentru că deșeurile din România sunt o mare problemă a țării și comisarii europeni știu acest lucru. Varianta pesimistă este o alocare de minimum un miliard de euro”.
Conform normelor generale ale PNRR, alocările din fonduri europene pe orice domeniu, inclusiv cele din domeniul deșeurilor, trebuie făcute în proiecte care să fie finalizate până în 2026. În caz contrar, România va pierde banii. Guvernul va fi nevoit să îi înapoieze Comisiei Europene, fie direct, fie vor fi scăzuți din bugetul următoarei perioade de alocări bugetare europene, 2027-2034.
Investiții prin PNRR nu trebuie să polueze
Asociațiile pentru protecția mediului - cum ar fi Greenpeace, WWF - se opun ca o parte din fondurile alocate prin PNRR să fie alocate platformelor de deșeuri. „Este important ca banii contribuabililor să fie folosiți pentru a finanța o recuperare verde și echitabilă, nu de natură să polueze. De aceea este util să menționăm explicit ce activități nu ar trebui să fie
susținute prin pachetul de măsuri post COVID”, spun pentru Europa Liberă reprezentanții Greenpeace. Aceștia susțin mai departe că în rândul investițiilor care nu trebuie susținute prin PNRR sunt cele de „ depozitarea de deșeuri în gropi de gunoi”. Argumentul ONG-iștilor este articolul 6 din regulamentul Fondului European de Dezvoltare Regională (Art. 6 ERDF).
Cum poate ieși România la lumină. Șapte obiective
În acest moment, conform statisticilor naționale și europene, între 70% și 80% din gunoiul menajer românesc ajunge la groapa de gunoi, unde este depozitat. În țările dezvoltate din UE, acest procent este sub 25% și continuă să scadă, pentru că deșeurile sunt sortate, valorificate sau folosite în producerea de biomasă.
- Colectarea selectivă obligatorie din acest an
Programul Național de Refacere și Reziliență își propune în materie de mediu unul dintre cele mai ambițioase obiective. Colectarea separată a bio-deșeurilor devine obligatorie încă din 2021!
- Colectare selectivă a textilelor din 2025
Până în 2030 depozitarea la groapă trebuie redusă sub 10% din totalul deșeurilor municipale generate, se mai precizează în proiectul PNRR. Între acestea, textilele trebuie colectate separat, refolosite industrial sau distruse prin procedee puțin poluante.
- Depozitarea la groapă a deșeurilor să fie redusă cu 90% până în 2030
Autoritățile române recunosc că deși „infrastructura este insuficientă”, țara noastră își asumă ca prin investiții să respecte normele europene privind selectarea gunoiului. Datorită acestui efort, în 2030 numai o zecime din deșeurile menajere urmează să mai ajungă la groapa de gunoi. Potrivit proiectului PNRR, aceasta ar însemna o scădere cu 75% a cantității de gunoi care acum ajunge să fie depozitat în gropile autorizate sau nu pentru depozitarea deșeurilor.
- Achiziționarea de scanere mobile pentru camioane și containere de deșeuri
Prin aceste investiții, autoritățile vor avea posibilitatea de a verifica permanent modul în care se face selectarea deșeurilor, dar și drumul mașinilor de gunoi, pentru a se înlătura depozitarea și arderile ilegale.
- Management și softuri pentru ambalaje
„Dezvoltarea și implementarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje, inclusiv prin achiziționarea infrastructurii hardware și software”, se mai scrie în documentul aprobat de Executiv.
- Valorificarea unor materiale din depozitele de deșeuri industriale
Sunt prevăzute fonduri și pentru selectarea deșeurilor industriale în vederea recuperării lor.
- Controlul poluării mediului din sursă agricolă și reducerea gazelor cu efect de seră
România, la recomandarea Comisiei Europene, își asumă și să asigure un management al deșeurilor agricole. În acest sens, se va realiza: dezvoltarea de platforme în fermele mici si medii pentru colectarea gunoiului de grajd; reducerea gazelor cu efect de seră și investiții în sistemele de stocare, gestionare și în stații de compostare și biogaz, ambalare și peletizare.
Miliardul de euro din PNRR, accesibil și firmelor, și autorităților
Primăriile, consiliile județene sau orice autoritate publică locală sau centrală care are în administrarea o groapă de gunoi sau doresc să realizeze investiții în domeniu pot solicita fonduri din bugetul care va fi alocat acestui sector.
Însă ca o noutate: și firmele de profil vor avea ocazia să solicite în baza unor proiecte astfel de fonduri. Apar și programe de implementare, dar și de comunicare pentru managementul deșeurilor. „Crearea a două programe integrate, de logistică și comunicare, destinate gestionării deșeurilor, unul adresat operatorilor economici, iar altul pentru unitățile administrativ teritoriale”, precizează proiectul PNRR.
Reprezentanții asociațiilor de protecția mediului se opun și unor alocări din PNRR pentru investiții în activități private. „Investițiile în instalații de incinerare a deșeurilor, fie incineratoare dedicate, ori ardere în alte tipuri
de instalații, precum fabricile de ciment” sunt și ele pe lista celor care nu trebuie susținute prin PNRR
Gunoiul României se vede de la Bruxelles
În tot acest timp, procedurile de infrigement își urmează parcursul. Aceste proceduri, destul de greoaie din fericire pentru România, neurmate de măsuri concrete duc inevitabil la blocarea tuturor fondurilor europene pe mediu.
Procedurile de infrigement pe mediu pentru România sunt următoarele:
Deșeuri: Comisia solicită României să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri (scrisoare de punere în întârziere ).
Natură: Comisia solicită României să asigure protecția habitatelor și a speciilor (scrisoare de punere în întârziere).
Apă: Comisia solicită României să respecte normele UE privind apele reziduale urbane (scrisoare de punere în întârziere).
Calitatea aerului: Comisia solicită României să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice (aviz motivat).
„În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate. Calendarul pentru închiderea și reabilitarea celor 15 depozite de deșeuri rămase este incert, lucrările de închidere a majorității acestor depozite de deșeuri nefiind încă demarate. Prin urmare, Comisia adresează astăzi României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, precizează documentele Comisiei Europene făcute publice în toamna anului trecut.
