În cererea de reexaminare, Administrația Prezidențială a cerut garanții că bugetul public nu este prejudiciat, că terenul nu va fi folosit în alte scopuri și că nu se încalcă legea concurenței.
Modificările propuse în dezbaterile din comisiile parlamentare din Senat se referă la: obligativitatea ca pe această suprafață să se ridice doar un proiect urbanistic durabil și la interdicția ca această proprietate să fie folosită în alt scop. Aceste amendamente au fost introduse și votate la Comisia Juridică la finalul lunii mai. Însă, proiectul în ansamblu a fost respins, săptămâna trecută, în Comisia Economică din Senat.
- se creează peste 30.000 de locuri de muncă, așa cum este trecut în proiectul CCIR;
- se încasează taxe anuale de peste 500 de milioane de euro, așa cum e precizat în același proiect.
- statul oferă CCIR terenul, dar Camera de Comerț nu oferă acțiuni în cadrul asocierii.
În urma acestei legi, CCIR urma să se asocieze cu Iulius Group, holding controlat de omul de afaceri ieșean - Iulian Dascălu, pentru a realiza, în următorii 40 de ani, un proiect imobiliar multifuncțional în care s-ar fi investit 2,87 miliarde de dolari. Iulian Dascălu este proprietarul mall-urilor Iulius și Palas, dar este implicat și în multe alte proiecte imobiliare.
Și în acest moment terenul de la Romexpo, deși aparține statului, este oferit spre folosință CCIR până în 2053, conform unei Hotărâri de guvern aprobate în 2004 de executivul condus de Adrian Năstase, așa cum ne-au precizat reprezentanții Camerei de Comerț. CCIR este condusă de Mihai Daraban, iar anterior l-a avut în frunte pe controversatul Mihail Vlasov, parlamentarul liberal implicat în fapte de corupție.
Ce s-a schimbat după cererea de reexaminare
- CCIR ar urma să devină proprietara terenului de 46 de hectare atât timp cât face dovada că dezvoltă un proiect de investiții asumat în fața guvernului, altfel va fi vorba de „inexistența de drept” asupra acestui teren. Mai exact, CCIR primește terenul doar cu scopul realizării unui proiect de dezvoltare durabilă în următorii 40 de ani. Dacă un astfel de proiect nu este realizat, terenul ar trebui să revină automat în proprietatea statului.
- Suprafața nu poate fi folosită în niciun alt scop. În acest sens, au fost introduse interdicții. Camera de Comerț nu ar avea voie: să vândă terenul sau o parte din acesta, să-l ipotecheze total sau parțial, să-l înstrăineze prin donații sau alte tipuri de asocieri sau să-l includă în capitalul social al vreunei firme.
„Dacă obiectivul de dezvoltare se realizează, eu consider că este un câștig pentru toți românii”, a spus pentru Europa Liberă Daniel Fenechiu, cel care a inițiat amendamentele adoptate în Comisia Juridică din Senat.
Modificările nu ar fi în favoarea statului
Nepi Group, o companie cu origini sud-africane și cu proiecte imobiliare în România, a fost cea mai activă parte în acest conflict. Motivul implicării Nepi este unul pur economic și competitiv: pentru a împiedica o asociere de care ar urma să profite competitorul Iulius Group, așa cum recunosc reprezentanții companiei Nepi Rockcastle. Aceștia susțin că modificările din Comisia Juridică din Senat nu împiedică o asociere între CCIR și o altă firmă, asociere care să fie defavorabilă statului român.
„Acest termen, 'inexistența de drept' nu există ca mecanism juridic sancţionatoriu pentru astfel de situații, făcând astfel imposibilă aplicarea sancțiunii și întoarcerea terenului în patrimoniul statului. Sancțiunea revocării, sugerată de Președintele României în cererea de reexaminare, nu a fost însușită în proiectul de lege nici de această dată”, ne-a explicat Robert Ioniță, Director Juridic NEPI Rockcastle.
Ce nu s-a schimbat în Parlament
- Nu s-a propus ca să fie modificat modul în care este ales investitorul care va face proiectul de la Romexpo, alături de CCIR.
- Nu este organizat un concurs de oferte și nicio licitație pentru a se pune în practică ideea de concurență economică. Această variantă este susținută de compania Nepi, dar și de USR PLUS.
Conducerea CCIR ne-a transmis că nu este posibil ca statul să scoată la licitație terenul pentru a se realiza un proiect durabil, cel puțin până în 2053. Aceasta pentru că terenurile de la Romexpo sunt date în folosința Camerei de Comerț. Mai mult, CCIR, prin firmele unde e acționară, cea mai cunoscută fiind Romexpo SA, ar trebui să recupereze 200 de milioane de euro de la stat dacă terenul ar fi oferit unei alte firme/asociații etc. în urma unei licitații.
„Dacă ar vinde terenul, în primul rând statul ar trebui să despăgubească CCIR și Romexpo cu mult mai mult de 200 milioane de euro, atât cât valorează terenul.Deci dacă ar vinde, statul ar trebui mai întâi să plătească. Sau să găsească un cumpărător dispus să achite și factura cu despăgubiri către CCIR și Romexpo”, ne-a transmis conducerea CCIR.
Reprezentanții NEPI consideră că într-un astfel de proiect de asociere, statul român ar trebui să obțină procente în cadrul proiectului.
Două ministere sunt împotrivă proiectului
În comisiile de specialitate din Senat, Ministerul de Justiție și Ministerul de Finanțe și-au expus punctele de vedere.
În intervenția sa în Comisie, secretarul de stat de la Ministerul Justiției, Mircea Ursuța, a explicat că odată aprobată inițiativa, nu mai este posibilă revenirea terenului în proprietatea statului, după 40 de ani. Acesta a spus că nu se poate vorbi de nulitate după transferul terenurilor și că e nevoie de garanții atât juridice, cât și economice, conform datelor obținute de Europa Liberă. De asemenea, Mircea Ursuța a spus că proiectul de lege nu precizează detaliile exacte ale terenurilor ce trebuie transferate, adică datele cadastrale. Pentru aceasta, proiectul prevede faptul că Executivul ar trebui să adopte o Hotărâre de guvern.
Obiecții a avut și reprezentantul Ministerului Finanțelor, Ioan Răceu, director în cadrul Direcției de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului. El a spus că ministerul nu susține proiectul și a precizat că acesta încalcă Codul Administrativ. Instituția susține că este vorba de „un transfer cu titlu oneros”, altfel spus, un transfer plătit. Reprezentantul Finanțelor a subliniat că nu se cunoaște cu exactitate ce se va face pe aceste terenuri și care sunt rezultatele acestui transfer de bunuri
Se ajunge tot la decizia guvernului
Din punct de vedere politic, senatorii PNL-PSD-AUR au votat în comisii pentru proiect, în timp ce USR PLUS și UDMR au respins inițiativa sau s-au abținut.
Dacă legea reexaminată va fi aprobată în plen, promulgată și publicată în Monitorul Oficial, Executivul trebuie să inițieze o Hotărâre de guvern privind transferul. În aceasta urmează să se precizeze clar care sunt condițiile ce trebuie respectate de Camera de Comerț în privința proiectului, spun sursele citate. Practic, guvernul poate impune condiții într-un mod asemănător cerințelor de la privatizarea unor companii, doar că aici e vorba de terenuri și construcții.
Impasul investițiilor
Pentru a finanța acest proiect, Iulius Group a realizat la rândul său, încă din 2018, un parteneriat cu RMH Property, o companie tot cu origini sud-africane. Atunci, RMH a investit circa 40,3 milioane de euro în fondarea Atterbury Bucharest, iar alte 104 milioane de euro erau alocate pentru perioada 2019-2021. În plus, RMH Property alocase și un credit de 50 de milioane de euro pentru proiect. Acest angajament era deținut de Atterbury Europe în depozit, în numerar și sub controlul RMH Property până la clarificarea statutului terenului de la Romexpo. Societatea a anunțat însă în luna aprilie, pe bursa din Johannesburg, că acest împrumut nu va mai fi folosit, semn că proiectul ar fi fost abandonat după cererea de reexaminare.
Reprezentanții grupului Iulius au precizat pentru Europa Liberă că nu au renunțat la parteneriatul cu CCIR pentru terenurile de la Romexpo, dar că „pentru moment compania se concentrează pe investiții deja începute”.
Și conducerea Camerei de Comerț ne-a transmis că în acest moment nu este semnat niciun contract de parteneriat în cadrul proiectului.
O altă problemă a proiectului este că Nepi a atacat această inițiativă la organismele din subordinea Comisiei Europene. Avocații companiei susțin că legea ar fi un ajutor de stat pentru o companie în defavoarea celorlalte.
Cronologia proiectului
2 septembrie 2020 - Legea privind camerele de comerț a fost adoptată inițial de către PMP, PNL și PSD în toamna lui 2020, prin această inițiativă Camera de Comerț și Industria a României (CCIR) primea gratuit terenuri în valoare de 200- 300 de milioane de euro.
CCIR avea gândit, încă din 2018, un proiect imobiliar cu dezvoltatorul Iulius Group, în valoare de 2,86 de miliarde de euro, proiect care se va ridica pe acest teren.
4 septembrie 2020 - USR PLUS și UDMR au atacat legea la Curtea Constituțională.
3 martie 2021 - Curtea Constituțională a respins contestațiile.
Grupul NEPI Rockastle, care deține mai multe mall-uri în România, a cerut anterior ca terenurile să fie scoase la licitație. Acesta a făcut plângere la Comisia Europeană, acuzând că rivala Iulius, care deține, la rândul său, centre comerciale, va beneficia de ajutoare de stat ilegale. Comisia Europeană a cerut ulterior informații autorităților de la București.
31 martie 2021 - Legea a fost întoarsă în Parlament de președintele Klaus Iohannis.
Proiectul, pe scurt
Camera de Comerț și Industrie a României și compania Iulius propun un proiect amplu care îmbină atracții artistice, culturale și sociale cu funcțiuni de susținere antreprenorială; proiectul presupune transformarea Centrului Expozițional Romexpo „într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate”, așa cum este precizat în propunerea CCIR și Iulius Group.
Acest proiect ar consta în:
- investiții de 2,87 miliarde de euro, în etape;
- în urma investițiilor se vor realiza muzee și o sală multifuncțională de evenimente, un nou parc și conexiuni urbane verzi;
- totodată, s-ar amenaja și cel mai mare 'business district', cu peste 30.000 de noi locuri de muncă;
- 12.000 locuri de parcare;
Camera de Comerț și Industrie a României nu a fost proprietara terenului de la Romexpo înainte de 1989. Mai mult, în perioada post-decembristă, comunistă, interbelică și chiar înainte de acesta, CCIR avea rol de autoritate a statului în domeniul registrului comerțului și al registrului vamal.
Asociația care îi poartă numele acum are rol de reprezentare și promovare a firmelor, societățile care doresc să facă parte din CCIR plătesc taxe și cotizații anuale.
