Linkuri accesibilitate

Summitul UE: Șefii de stat au respins o întâlnire la nivel înalt UE-Rusia| Reacția cancelarului Angela Merkel


Un summit UE-Rusia a fost respins mai ales de țările din Estul Europei
Un summit UE-Rusia a fost respins mai ales de țările din Estul Europei

Mai mulți șefi de stat din Uniunea Europeană au respins un summit cu Rusia, așa cum propuseseră Germania și Franța, în cadrul summitului de două zile de la Bruxelles, summit la care a participat și președintele Klaus Iohannis.

Consiliul European se așteaptă din partea conducerii Rusiei să dea dovadă de o implicare și de un angajament politic mai constructive și să pună capăt acțiunilor împotriva UE și a statelor sale membre, precum și împotriva țărilor terțe”, este una dintre concluziile Reuniunii Consiliului European în ceea ce privește Rusia.

De asemenea, șefii de stat din Uniunea Europeană „invită Rusia să își asume în întregime responsabilitatea în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare depline a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE”.

Respingerea unei întâlniri cu Rusia a dus la o reacție din partea cancelarului german Angela Merkel. După summit, aceasta a spus că o Europă suverană ar trebui să fie în măsură să îşi apere interesele" discutând cu preşedintele rus Vladimir Putin, aşa cum a făcut preşedintele american Joe Biden, scrie Euractiv preluând AFP.

Preşedintele SUA s-a întâlnit cu Vladimir Putin pentru o discuţie serioasă, fără ca asta să lase impresia că ar fi o recompensă pentru preşedintele rus. O UE suverană, în opinia mea, trebuie de asemenea să fie în măsură să reprezinte interesele UE într-o discuţie similară", a spus Merkel, la finalul summitului european.

La o săptămână după întâlnirea organizată la Geneva între preşedintele american Joe Biden şi preşedintele rus, Angela Merkel a propus, cu sprijinul Franţei, organizarea unui summit între UE şi Putin pentru a discuta despre subiecte europene de interes major.

Însă propunerea a divizat statele membre, aşa că nu a fost găsit un consens. Ţările baltice - Lituania, Letonia şi Estonia -, Polonia, Suedia şi Olanda s-au opus reluării dialogului cu liderul rus, care şi-a înmulţit acţiunile agresive împotriva ţărilor din UE şi a celor din vecinătatea acesteia.

Angela Merkel a spus că i-ar fi plăcut ca țările UE să facă un pas mai departe în privința Rusiei
Angela Merkel a spus că i-ar fi plăcut ca țările UE să facă un pas mai departe în privința Rusiei

Considerăm că este prematur şi că ar fi vorba de un fel de recompensă pentru preşedintele rus, pentru politica sa, din păcate agresivă, de provocare a ţărilor vecine, de atacuri de tot felul", a declarat vineri premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Nu văd aceste discuţii cu preşedintele rus în termeni de recompensă şi de non-recompensă şi cred că trebuie să ne amintim că, chiar şi în timpul Războiului Rece, în condiţii mult mai dure (...), au existat mereu canale de comunicare", a răspuns Merkel în conferinţa sa de presă la Bruxelles.

Personal, cred că e mai bine să avem un canal de comunicare comun între toate statele membre şi instituţiile noastre, Comisie şi preşedinţia Consiliului, cu Rusia, decât ca numeroase ţări să o facă individual, deoarece vrem să avem o poziţie unită în relaţiile noastre cu Rusia", a adăugat ea.

S-ar putea să nu fie suficient din punctul de vedere ale UE să fie informată de discuţii ale preşedintelui SUA (...) Este important. Însă cred că trebuie să ne facem cunoscut punctul de vedere în discuţii directe", a explicat cancelarul german.

Angela Merkel, care va părăsi scena internaţională în toamnă, s-a declarat de altfel puţin dezamăgită ca un dialog cu Vladimir Putin să fie perceput diferit, în funcţie de cine a fost iniţiat, de preşedintele american sau de UE. „Acest lucru mă întristează deoarece arată că nu am ajuns la nivelul de încredere la care ar fi trebuit să fim (...) Trebuie să lucrăm la asta", a spus Angela Merkel, considerând că este „incontestabil că preşedintele rus nu este un partener facil".

Macron: O reuniune cu Putin „nu este o prioritate”

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat vineri un acord al celor 27 cu privire la o schimbare a paradigmei în relaţiile Uniunii Europene (UE) cu Rusia, care urmează să devină de-acum mai proactive, după cum relatează Reuters.

Macron consideră că structurarea de către europeni a unui „început de strategie” şi a unei „agende comune” a relaţiilor cu Rusia constituie „un progres considerabil”.

„Am avansat în direcţia bună în problema rusă (...). Trebuie acum să consolidăm acest progres”, a spus el.

Şeful statului francez minimalizează însă faptul că şefii de stat şi de guverne nu au ajuns la un acord asupra unei iniţiative franco-germane în vederea organizării în curând a unui summit cu preşedintele rus Vladimir Putin - ca cel cu Joe Biden de la jumătatea lui iunie, la Geneva. O reuniune cu Putin „nu este o prioritate”, a apreciat Macron, care salută însă faptul că tabuul unei asemenea reuniuni a fost ridicat în discuţii între Cei 27.

Concluziile Summitului UE cu privire la Rusia:

  • În concordanță cu concluziile sale din 24-25 mai 2021, Consiliul European a discutat despre relațiile cu Rusia, luând în considerare raportul Înaltului Reprezentant și al Comisiei.
  • Uniunea Europeană s-a angajat în favoarea unei abordări europene unitare, pe termen lung și strategice, având la bază cele cinci principii directoare. Consiliul European invită Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant să continue punerea în aplicare deplină a acestora, ținând seama în mod corespunzător de valorile, de principiile și de interesele Uniunii Europene.
  • Consiliul European se așteaptă din partea conducerii Rusiei să dea dovadă de o implicare și de un angajament politic mai constructive și să pună capăt acțiunilor împotriva UE și a statelor sale membre, precum și împotriva țărilor terțe. î
  • Consiliul European invită Rusia să își asume în întregime responsabilitatea în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare depline a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE.
  • În ceea ce privește consolidarea rezilienței noastre, Consiliul European subliniază necesitatea unui răspuns ferm și coordonat din partea UE și a statelor sale membre la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală și destabilizatoare din partea Rusiei, utilizându-se pe deplin toate instrumentele aflate la dispoziția UE și asigurându-se coordonarea cu partenerii. În acest scop, Consiliul European invită, de asemenea, Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancțiuni economice.
  • Consiliul European subliniază necesitatea aprofundării și a intensificării în continuare a legăturilor politice, economice și interpersonale, precum și a cooperării cu partenerii estici cu scopul de a spori reziliența acestora. În acest context, Consiliul European amintește declarația din 2017 a Summitului Parteneriatului Estic, prin care sunt recunoscute aspirațiile europene și opțiunea europeană a partenerilor estici implicați, astfel cum se afirmă în acordurile de asociere și în contextul intrării în vigoare a acestora. Consiliul European subliniază, de asemenea, angajamentul său de a aprofunda relațiile cu Asia Centrală.
  • Consiliul European reiterează deschiderea Uniunii Europene față de o cooperare selectivă cu Rusia în domenii de interes pentru UE. Acesta invită Comisia și Înaltul Reprezentant să elaboreze în acest sens opțiuni concrete, inclusiv condiționalități și pârghii de acțiune, în vederea analizării lor de către Consiliu, cu privire la tematici cum ar fi clima și mediul, sănătatea, precum și cu privire la anumite chestiuni de politică externă și de securitate și chestiuni multilaterale, cum ar fi JCPOA, Siria și Libia. În acest context, Consiliul European va explora formate și condiționalități în ceea ce privește dialogul cu Rusia.
  • Consiliul European condamnă limitările care afectează libertățile fundamentale în Rusia, precum și restrângerea spațiului societății civile. Subliniază necesitatea contactelor interpersonale și a unui sprijin continuu din partea UE acordat societății civile, organizațiilor de apărare a drepturilor omului și mass-mediei independente din Rusia. Invită Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte propuneri în acest sens.
  • Consiliul European își reafirmă sprijinul deplin pentru toate eforturile depuse astfel încât, pentru victimele doborârii aeronavei MH17 și rudele apropiate ale acestora, să se stabilească adevărul, să se înfăptuiască justiția și să se dovedească răspunderea și invită toate statele să coopereze pe deplin în cadrul acțiunii juridice în curs.
  • Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni, va evalua punerea sa în aplicare și va oferi orientări suplimentare, după caz.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG