74 de organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă în care își exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile potrivit cărora Guvernul ar lua în considerare, din nou, o posibilă amânare sau retragere a dosarului de nominalizare a zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
Dosarul ar urma să fie dezbătut de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în 24 iulie.
Scrisoarea organizațiilor din domenii precum protejarea patrimoniului cultural, mediu, dezvoltare durabilă, tineret, social și anticorupție este adresată premierului Florin Cîțu, ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, și președintelui Camerei Deputaților și al PNL, Ludovic Orban.
Semnatarii cer ca „în cel mai scurt timp și fără prejudicii în raport cu situația Roșiei Montane să vă respectați angajamentele luate atât prin programele de guvernare /.../ cât și pe cele făcute în fața comunității internaționale, a UNESCO și, mai ales, în fața comunității locale din Roșia Montană”.
ONG-urile arată că promisiunile electorale ale actualei puteri includ: „Transformarea localității într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural și pe implicare civică”, „Transferarea Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roșia Montană în cea a Ministerului Culturii, pentru înființarea Muzeului Național al Mineritului Aurifer”; „Continuarea finanțării restaurării obiectelor din Lista Monumentelor Istorice prin PNR sau prin Timbrul Monumentelor Istorice”; „Sprijinirea administrației locale, în vederea realizării Planului Urbanistic General (PUG) Roșia Montană”.
Acestea semnalează că „retragerea nominalizării de pe agenda discuțiilor Comitetului (așa cum este descrisă în Ghidul Operațional UNESCO) înseamnă pierderea definitivă a întregului demers și că o eventuală revenire presupune refacerea dosarului și a evaluării sale. Acest scenariu prelungește și mai mult starea de vulnerabilitate a comunității locale, sărăcia și lipsa de perspective din ultimii 20 de ani, fiind totodată și un grav semnal de alarmă legat de ceea ce Guvernul și-a asumat în raport cu patrimoniul României la nivel național și internațional".
Recent, Guvernul Cîțu a amânat luarea unei decizii privind retragerea cererii de introducere a zonei Roșia Montană pe lista de patrimoniu a UNESCO. Organizațiile neguvernamentale îi cer premierului: „să nu întreprindeți niciun fel de act sau de procedură administrativă prin care să blocați discutarea candidaturii Roșiei Montane la UNESCO din iulie 2021. Vă solicităm să acordați un mandat ferm delegației care va reprezenta Statul Român la reuniunea Comitetului în sensul susținerii fără echivoc a candidaturii Roșiei Montane pentru includere în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO”.
Potrivit ONG-urilor:
- Roșia Montană este localitatea rurală din România cu cel mai mare număr de monumente istorice protejate prin legislația națională;
- Roșia Montană este de mai bine de 20 de ani lăsată fără investiții și fără strategii de dezvoltare la nivel local care să permită comunității să prospere;
- 30 de guverne au încercat până acum să înlesnească pentru o companie privată avizarea unui proiect minier disproporționat și ilegal (inclusiv prin legea specială care a activat întreaga societate civilă în 2013);
- în contextul arbitrajului de la Washington, statul român se apără tocmai susținând că Gabriel Resources nu și-a îndeplinit obligațiile legale, nu a convins societatea civilă (locală, națională etc.) de beneficiile proiectului și că nominalizarea la UNESCO nu afectează o eventuală avizare a proiectului minier;
- includerea pe Lista Patrimoniului Mondial a unui sit reprezintă un catalizator al dezvoltării economice durabile, în special a celei bazate pe turism cultural și o recunoaștere pe care toate statele semnatare ale Convenției Patrimoniului se luptă să o obțină și să o valorifice;
