Linkuri accesibilitate

Țară în service | Roșia Montană (ne)protejată de UNESCO. Mizele de miliarde de dolari pe care statul român nu vrea să le înțeleagă


Proiectul de la Roșia Montana a stârnit unele dintre cele mai importante proteste din România post-decembristă. Românii au ieșit în stradă pentru un principiu: salvarea regiunii și, implicit, a mediului înconjurător. Imagine generică de la protestele din 2013

Guvernul Cîțu a amânat luarea unei decizii privind retragerea cererii de introducere a zonei Roșia Montană pe lista de patrimoniu a UNESCO. Documentul ar trebui dezbătut de UNESCO începând din 24 iulie. Pe fondul neîncrederii, protestele, vechi de aproape 20 de ani, au reînceput în București.

Decizia vine după aproape două decenii de când cetățenii comunei din Apuseni și societatea civilă se luptă pentru păstrarea intactă a zonei considerate cel mai mare zăcământ aurifer din Europa.

Acum trei ani, Guvernul Dăncilă a mai scos o dată Roșia Montană de pe lista de autorizare UNESCO, invocând un proces internațional prin care România ar risca plata unor penalizări record, de ordinul a miliarde de dolari. În contextul acelui proces, decizia de înscriere a zonei Roșia Montana în patrimoniul protejat de UNESCO ar putea cântări enorm dacă actuala putere nu va reuși să ia o hotărâre cât mai rapid.

Societatea civilă susține că nu există varianta unei „retrageri temporare”, așa cum au sugerat anumite voci din PNL și că, în acest moment, România s-ar afla în afara procedurilor Comitetului UNESCO, așa cum sunt ele descrise în Ghidul Operațional pentru Implementarea Convenției Patrimoniului Mondial și dincolo de practica uzuală a Comitetului Patrimoniului Mondial.

Regulamentele nu prevăd amânări succesive ale aceluiași dosar.

ONG-iștii arată că retragerea (adică „III.F. Withdrawal of nomination”, paragraful 152) presupune că statul care a transmis nominalizarea poate, în orice moment, să o retragă înainte ca ea să fie dezbătută. Aceasta ar echivala cu respingerea definitivă a dosarului.

Claudia Apostol, arhitectă și unul dintre coordonatorii programului ”Adoptă o casă în Roșia Montană”, spune că, în cazul unei retrageri, trebuie reluați toți pașii evaluării care, la primul dosar, au durat 5 ani. Apoi, trebuie trimisă o nouă solicitare și așteptată decizia Comitetului UNESCO.

„Ce se întâmplă acum este că România renunță, în fapt, la nominalizare. Dacă acum 3 ani, când ministrul Ivașcu a cerut returnarea dosarului, am spus că este «o rușine pentru România», acum nici nu știu cum am mai putea descrie o astfel de situație penibilă. La nivel internațional e de neconceput. La nivel local, e o bătaie de joc la adresa comunității și a patrimoniului de aici”, a precizat pentru Europa Liberă Claudia Apostol, arhitect, membru co-fondator al Asociației ARA - Arhitectură. Restaurare. Arheologie, coordonator al programului de restaurări „Adoptă o Casă la Roșia Montană”

Procesul cu despăgubiri record

Motivul pentru care România ar vrea retragerea dosarului este legat de o despăgubire-record pe care Gabriel Resources, compania care a inițiat proiectul de exploatare cu cianuri a zonei aurifere Roșia Montana, ar cere-o statului român. Înscrierea dosarului, spun multe voci din lumea politică, ar echivala cu creșterea șanselor ca România să fie obligată să plătească acești bani. Această interpretare, contra-intuitivă, se ciocnește de o alta, a ONG-urilor și a arheologilor, potrivit căreia, tocmai înscrierea dosarului la UNESCO, ar ajuta statul român să nu plătească respectivele despăgubiri.

În 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului.

Procesul în fața unei instante arbitrale a fost posibil în baza acordurilor bilaterale de protecție a investițiilor (BIT) încheiate de România cu Canada, pe de o parte, și cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pe de cealaltă parte. Judecata, care durează deja de peste cinci ani, e departe de a fi finalizată.

În iunie 2021, ziarul german Der Spiegel aduce, din nou, în prim-plan confruntarea dintre statul român și compania minieră canadiană Gabriel Resources. Jurnaliștii germani vorbesc acum de o sumă de 5,7 miliarde de dolari și de o nouă problemă pe care judecata a întâmpinat-o. În urmă cu trei ani, în 2018, Curtea Europeană de Justiție, prin decizia Achmea, a dispus lichidarea a aproximativ 130 de acorduri bilaterale semnate de statele membre care permit judecata în fața unor tribunale arbitrale, nu în fața instanțelor obișnuite, printre care și cele în baza cărora există acest proces.

Mină de aur de la Roșia Montana, surprinsă într-o fotografie din 2011.
Mină de aur de la Roșia Montana, surprinsă într-o fotografie din 2011.

Jurnaliștii germani spun că, în ultimii doi ani, marile concerne mondiale s-ar fi repliat și ar fi încercat să facă lobby la membrii Direcției Generale pentru Stabilitate Financiară și Piețe de Capital (FISMA), în care sunt discutate diferite posibilități pentru a proteja interesele investitorilor în viitor, iar „planul lor ar fi să obțină de la Comisia UE și statele membre crearea unui nou sistem de justiție paralelă, similar cu vechiul BIT intraeuropean, dar compatibil cu legislația UE.”

„Atâta timp cât depunerea la UNESCO a unui dosar presupune ca un stat membru trebuie să dovedească faptul că situl este protejat prin legile naționale, iar UNESCO nu adaugă măsuri restrictive sau de alt gen - ci doar recomandări și asistență, nu văd cum poate afecta asta un proiect minier sau un arbitraj”, e de părere Claudia Apostol. Aceasta precizează că a consultat documentele depuse de Guvernul României la Washington.

„Înțeleg că exact asta este și perspectiva avocaților apărării, care spun răspicat în aceste documente: Cererea pentru ca Roșia Montană să devină sit al Patrimoniului Mondial UNESCO nu are impact asupra proiectului. Tot în acest document, am mai întâlnit următoarea concluzie, la fel de clară: RMGC ar putea și poate face exploatări miniere în continuare în zona Proiectului dacă obține mai întâi ADC-urile necesare și dacă procesul de declasare este finalizat ( n.r. ADC înseamnă certificat de descărcare arheologică)” mai susține activista Claudia Apostol.

Aceasta conchide: „Roșia Montană e protejată din 1992, de când avem prima listă a monumentelor istorice în România. Guvernul cunoaște poziția avocaților, cunoaște aceste documente, dar lasă să se înțeleagă că ăsta ar fi motivul: arbitrajul. Nu e doar dublu-standard, este o sentință aplicată unei comunități al cărei potențial e sfărâmat și al cărei viitor este jucat, cu bună știință, la bursă.

Cele mai longevive proteste din istoria României

Proiectul Roșia Montană a stat și la baza unora dintre cele mai longevive, diversificate și eficiente forme de protest din ultimii 20 de ani.

Acestea au început în 2003, când a fost înființată Asociația Alburnus Maior de către locuitorii din Roșia Montană. Scopul era de a lupta împotriva proiectului minier al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) dezvoltat compania canadiană Gabriel Resources. Listată de multă vreme la bursă, compania a avut inițiatori români, oameni cu acces la informații valoroase cu privire la zăcămintele de aur, în anii 1990. Alături de distrugerea minelor romane de la Alburnus Maior vechi de aproape două milenii, exploatarea zăcămintelor de aur din Munții Apuseni cu ajutorul cianurilor a fost și rămâne principalul contraargument folosit de cei care se opun proiectului, inclusiv în demonstrații de stradă.

Între 6-11 octombrie are loc primul marș de solidaritate, care a durat 6 zile, de la Cluj Napoca la Roșia Montană. Un an mai târziu, apare logo-ul care a supraviețuit mai bine de 15 ani - „Salvați Roșia Montană!”

În 2004 este organizat primul festival FanFest. La finalul celui de-al doilea marș de solidaritate, 4.000 de oameni ajung pe islazul de la Roșia Montană, să vadă și să înțeleagă de la fierul ierbii situația.

În 2005 sunt organizate primele flashmob-uri împotriva ministrului mediului de atunci, Rovana Plumb (PSD) și a încercării de emitere a unui aviz de mediu pentru Roșia Montană.

Protestele se generalizează în 2013, odată cu încercarea de reglementare legislativă a debutului exploatării miniere. Zecile de mii de oameni ieșiți în stradă sub sloganul „Uniți Salvăm!” au reușit, printre altele, să blocheze legea care permitea exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană sau să amelioreze decizia Guvernului Dăncilă de a scoate definitiv dosarul exploatării miniere din dezbaterea UNESCO.

La ce ne așteptăm pe 24 iulie

Cererea de înscriere a Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO va fi luată în discuție în întrunirea Comitetului care începe pe 24 iulie, la Fuzhou în China.

Activista Claudia Apostol a explicat pentru Europa Liberă ce s-ar putea întâmpla după decizia UNESCO.

Arhitecta Claudia Apostol, activist al Asociației Alburnus Maior în apărarea valorilor arheologice și naturale de la Roșia Montana. Alburnus Maior este denumirea romană a așezării vechi de peste 2000 de ani.
Arhitecta Claudia Apostol, activist al Asociației Alburnus Maior în apărarea valorilor arheologice și naturale de la Roșia Montana. Alburnus Maior este denumirea romană a așezării vechi de peste 2000 de ani.

„Dacă vom avea o decizie de înscriere, primul pas este ca Statul să treacă la implementarea măsurilor care asigură conservarea și valorificarea sitului, prin intervenții care, de altfel, au fost promise chiar și prin Programul de Guvernare, nu doar prin dosarul de la UNESCO. Trebuie definitivat un plan de management pentru care putem primi asistență specializată la cel mai înalt nivel profesional, chiar și finanțare - dat fiind că pentru siturile incluse în Lista Patrimoniului în Pericol se pot aloca fonduri pentru situl respectiv. Toate aceste măsuri, în contextul în care Roșia Montană este și acum asaltată de turiști, când nu are niciun fel de infrastructură destinată turismului, vor face ca dezvoltarea locală în această direcție să fie o consecință absolut firească, antrenând, evident, beneficii economice pentru localitate și comunitatea de aici”, explică Claudia Apostol

Cât privește eventualitatea în care România pierde din nou ocazia de a finaliza cu succes procedurile, activista spune că ar echivala cu prelungirea menținerii sărăciei în zonă. Aceasta cu atât mai mult cu cât, printr-o serie de politici controversate din anii 1990, zona a figurat printre așa-numitele „zone mono-industriale defavorizate”, politici care favorizau numai investițiile în direcția industriilor respective (în cazul de față mineritul) și le neglijau pe toate celelalte, generând un cerc vicios al subdezvoltății.

„Dacă nu se înscrie sub protecția UNESCO, pierdem o oportunitate imensă pentru acest loc. Vorbim de o localitate cu un potențial imens, care este menținută într-o stare de sărăcie și nesiguranță de zeci de ani. Nu cred că a calculat nimeni până acum cât de ample sunt pierderile înregistrate până acum (buget local, locuri de muncă etc.) prin înghețarea și blocarea acestei zone de 20 de ani încoace, pentru a fi teren fertil pentru un proiect minier privat. Dacă ratăm această înscriere, mă aștept ca Guvernul României să uite și de celelalte promisiuni din în Programul de Guvernare, iar locul va fi lăsat să zacă în sărăcie sine die”, a arătat arhitecta.

În plus, precizează ea, în această situație, șansele ca cineva să înceapă exploatarea zăcămintelor de aur și argint sunt nule.

„Din punct de vedere legal, pașii pentru avizarea unei eventuale exploatări sunt aceiași, indiferent dacă Roșia Montană intră sau nu în Lista Patrimoniului Mondial. Exact așa spun și avocații României de la Washington: RMGC could and can still mine in the Project area if it first obtains the requisite ADCs and if the declassification process is completed. ( RMGC ar putea și poate începe exploatarea în zona proiectului dacă obține mai întâi ADC-urile necesare și dacă procesul de declasare este finalizat> - adică proiectul minier se va putea face și se poate face și acum dacă respectă legea. Acești pași legali sunt instituiți de ani de zile, nu de acum și nu de UNESCO. Vom vedea în mai puțin de o lună dacă și Guvernul Cîțu se va alătura lor.” ​, a concluzionat activista.

Cronologia exploatării zăcământului de la Roșia Montană


1996 - compania de stat care exploata zăcămintele de la Roșia Montană începe restructurările şi disponibilizările. Gabriel Resources, companie listată la Bursa din Toronto/Canada, îşi manifestă interesul de a continua exploatarea minieră în zonă;

1997 - e înființată firma EURO GOLD RESOURCES S.A care, în 2000, devine Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Acţionarii sunt Gabriel Resources şi compania minieră de stat Minvest Roșia Montană S.A. În prezent, 80% dintre acțiunile societății sunt deținute de Gabriel Resources, iar 20% de Minvest Roșia Montană S.A, ale cărei participațiuni sunt deținute, în totalitate, de Ministerul Economiei;

1997 - 2002 RMGC face explorări geologice pentru determinarea cantității de minereu existent și ajunge la concluzia că poate estima rezervele la 214,9 milioane tone cu conţinuturi medii de 1,46g/t Au şi 6,9g/t Ag reprezentând 10,1 milioane uncii (314 t) Au si 47,6 milioane uncii (1480 t). Conform informațiilor publicate pe pe site-ul Roșia Montană Gold Corporation, procesul de exploatare a zăcământului ar urma să se întindă pe o perioadă de 30 de ani și implică amenajarea a patru cariere de suprafață la Cetate, Cârnic, Jig și Orlea. Exploatarea propriu-zisă a minereului ar urma să se facă până în anul al 14-lea al proiectului;

1999 - RMGC obţine licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană;

2000-2007 - Au loc cercetări arheologice în Programul Național de Cercetare „Alburnus Maior”, cel mai mare program de cercetare arheologică preventivă din România. A fost coordonat științific de Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti și autorizat și inițiat de Ministerul Culturii. Sunt cercetat 13 situri din zona Roșia Montană și sunt scoase la iveală peste 15.000 de artefacte, necropole și morminte romane. Una din cele mai valoroase artefacte este sistemul de transport al minereului cu ajutorul unor scripeți de lemn, mecanism păstrat din epoca romană și aflat in-situ. RMGC susține, la rândul său, că a finanțat cu 11 milioane de dolari cercetările arheologice și că elementele de inginerie romană ar putea fi replicate la suprafață. Muntele sub care se află acum se află pe lista celor care ar dispărea din cauza exploatării.

2002 - este finalizat Planul de Urbanism General (PUG) al comunei Roșia Montana care include proiectul minier, dar și Planul Urbanistic Zonal. Ulterior, el este anulat în instanță în urma plângerilor ONG-urilor;

2002-2004 și 2006-2008 RMGC achiziționează proprietăți în zona proiectului, zeci de familii sunt strămutate și relocate;

2004 - RMGC demarează procedura de obținere a acordului de mediu la Agenția pentru Protecția Mediului Alba;

2006 - RMGC depune, la Ministerul Mediului, Raportul de Impact asupra Mediului. Compania internațională susține că, la realizarea acestuia, a lucrat o echipă de experți români și străini;

2007 - Ministerul Mediului suspendă procedura de evaluare a Raportului Studiul de Impact asupra Mediului. Procedura e reluată în 2010;

2007 - Ordinul Arhitecților din România propune Ministrului Culturii înscrierea sitului de la Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO), în scopul protejării sitului;

Iulie 2011 - Direcția Județeană de Cultură Alba Iulia emite certificatul de descărcare arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană”. Acesta ar putea echivala cu o undă verde pentru începerea lucrărilor. Documentul este și el anulat de instanță;

August 2013 - Guvernul Ponta 2 aprobă şi trimite în parlament un proiect de lege privind „unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităților miniere în România”. Astfel, s-ar da posibilitatea exploatării sitului, chiar dacă o parte dintre obiectivele de la Roșia Montană sunt înscrise pe lista monumentelor istorice chiar de la începutul anilor 90;

Pe 12 septembrie 2013, Guvernul a desecretizat și a pus la dispoziția presei mai multe acte despre afacerea Rosia Montana. În imagine premierul de atunci, Victor Ponta și fostul ministru Dan Șova.
Pe 12 septembrie 2013, Guvernul a desecretizat și a pus la dispoziția presei mai multe acte despre afacerea Rosia Montana. În imagine premierul de atunci, Victor Ponta și fostul ministru Dan Șova.

Octombrie - noiembrie 2013 - O comisie parlamentară specială este formată pentru a analiza proiectul de lege pentru modificarea legii minelor recomandând în final respingerea acestuia, după presiunea străzii;

Zeci de mii de persoane au protestat în stradă pentru un principiu: „Uniți, salvăm Roșia Montana.”
Zeci de mii de persoane au protestat în stradă pentru un principiu: „Uniți, salvăm Roșia Montana.”

Decembrie 2013 - Proiectul de lege pentru modificarea Legii Minelor este dezbătut şi votat în Camera Deputaților unde nu a reușit să adune numărul minim de voturi necesare pentru a fi adoptat;

2015- Gabriel Resources dă în judecată România. Canadienii invocă pierderi de aproape 4 miliarde şi jumătate de dolari deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis, în decembrie 2013, să nu aprobe legea prin care s-ar fi permis exploatarea minei de aur de la Roşia Montană, ca urmare a unor masive proteste de stradă. Suma a ajuns, în prezent, conform presei germane la 5,7 miliarde de lei;

2016 - Ministrul Culturii, Corina Șuteu, anunță că dosarul privind înscrierea în Patrimoniul UNESCO a sitului Rosia Montana va fi depus in data de 9 decembrie, aceasta opinând că dezvoltarea economică și cea culturală a zonei trebuie corelate.

Senatorii Vlad Alexandrescu și Mihai Goțiu poartă o pancardă cu un mesaj sugestiv: „Roșia Montana” în Unesco.
Senatorii Vlad Alexandrescu și Mihai Goțiu poartă o pancardă cu un mesaj sugestiv: „Roșia Montana” în Unesco.

Iunie 2018 - Guvernul Dăncilă stopează procedura de includere a localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. Cererea urma să fie transmisă ambasadorului României la UNESCO, Adrian Cioroiani, prin intermediul Ministerului de Externe. Intenția de stoparea dosarului a fost luată de Guvern fără nici un anunț public, fără nicio dezbatere;

Iunie 2018 - La presiunea străzii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării decide că problematica înscrierii în Patrimoniul UNESCO peisajului cultural minier de la Roşia Montană va fi gestionată, în continuare, de Guvern;

Iulie 2018 - La Manama, în Bahrain, înscriere Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO este amânată după ce, pentru prima dată în istoria organizmului, două țări - Azerbaidjan și Bosnia – Herțegovina cer acest lucru. Cele două țări ceruseră exact ceea își dorea guvernul Dăncilă, returnarea dosarului către guvern până la finalul procesului cu Gabriel Resource. Intervenția celor două state este considerată salvatoare pentru că, o eventuală cerere a României, ar fi echivalat cu stoparea înscrierii;

Ianuarie 2020 - Guvernul Orban reia înscrierea Roșiei Montane în lista Patrimoniului UNESCO și depune dosarul în ultima zi;

Noiembrie 2020 - Benjamin Steinmetz unul dintre investitorii de la Roșia Montană este condamnat în dosarul „Ferma Băneasa” alături de Remus Truică, Paul Lambrino, consultantul Tal Silberstein, acuzați de un prejudiciu de 145 de milioane de euro;

2021 - autoritățile sunt indecise în privința înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Pe 24 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial ar urma sa decida în privința cererii făcute de Guvernul Orban în vederea înscrierii Peisajului Roșia Montană pe lista UNESCO.

Roșia Montană s-a discutat. Încă nu s-a luat o decizie. Vom discuta din nou la următoarea ședință de coaliție
Florin Cîțu, premierul României

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervația Biosferei Delta Dunării (înscrisa în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Manastirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetățile dacice de la Oraștie (1999), bisericile maramureșene din lemn (1999) și centrul istoric al orașului Sighișoara (1999).

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG