Identitatea Crimeii, ca punct de conflict între puterile regionale, a fost recunoscută încă din secolul al V-lea î.Hr., când Herodot i-a descris pe sciții ce locuiau acolo drept barbari care beau vin din cranii aurite, fumau canabis și îi întâmpinau pe greci cu fast și sacrificiu.
Ceea ce istoricul grec nu a putut prevedea a fost sosirea unui invadator din est, care va ocupa peninsula Mării Negre 2.400 de ani mai târziu, va dezgropa totul și va revendica moștenirile istorice ale tuturor celor care au fost acolo înaintea sa.
Aurul e al meu
Rusia nu a pierdut timp în preluarea siturilor arheologice din Crimeea. Când a revendicat în mod abuziv controlul asupra peninsulei, în martie 2014, a trimis trupe și a organizat un referendum considerat nelegitim de către Adunarea Generală a ONU.
Până la sfârșitul lui 2014, Rusia a lansat o serie de noi săpături arheologice și a plasat muzeele, siturile culturale și instituțiile științifice din regiune - un loc de răscruce al civilizațiilor timp de mai multe secole - sub administrarea sa.
„Toți străinii naufragiați pe coasta lor și, în special, fiecare grec ce le cade în mâini, sunt sacrificați unei fecioare în felul următor: după rugăciune, lovesc victima în cap cu o bâtă ...”Descrierea istoricului grec Herodot despre sciții care au trăit în Crimeea în secolul al V-lea î.Hr.
În ochii Kievului, situația nu este altceva decât un furt de comori. Ucraina susține că săpăturile, siturile și instituțiile sale administrative au fost și sunt furate în continuare de Rusia, a cărei suveranitate peste Crimeea este recunoscută doar de o mână de țări. Se spune că unele situri au fost deteriorate și că anumite descoperiri au fost duse în Rusia, ridicând temeri cu privire la continuitatea acestor fapte.
Liberă să sape peste teritorii vaste din Crimeea - o mare parte dintre acestea aflate de-a lungul unui pod și autostrăzi menite să consolideze legătura Moscovei cu teritoriul - Rusia a dezgropat noi situri istorice și și-a însușit o mulțime de comori arheologice.
Mai mult de un milion de artefacte au fost descoperite doar în timpul construcției Podului Crimeii, ce traversează strâmtoarea Kerch, în trecut tranzitată de navele antice care transportau cereale, ceramică și alte bunuri între Marea Azov și Marea Mediterană. Acest număr de artefacte a continuat să crească chiar și după ce președintele rus, Vladimir Putin, a inaugurat autostrada Tavrida, ce leagă orașul Kerch de sud-vestul orașului port Sevastopol, conducând o mașină în august 2020.
Până în prezent, cel puțin 29 de entități legale, controlate de Rusia, au participat la săpături ilegale, a declarat pentru RFE / RL Ministerul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar din Ucraina, în timp ce au fost înregistrate și săpături suplimentare efectuate de tâlharii de morminte.
Orice încercare de a monitoriza calitatea și desfășurarea excavării - sau a „jafului”, așa cum sunt descrise acțiunile Kremlinului de minister - siturilor arheologice „au fost blocate de administrația ocupației ruse din Crimeea”.
Pleacă, dar nu părăsesc zona
Arheologii au comparat Crimeea cu o vază cu gât subțire, în care, de-a lungul timpului, au intrat mai multe popoare și culturi, dar care nu au reușit niciodată să scape din aceasta.
Lista este lungă:
- Cimerieni, sciți, greci, pontici și romani.
- Sarmati, bizantini, mongoli și otomani.
- Goți, huni, khazari, slavi, tătari din Crimeea și mulți alții.
De la preluarea puterii în Crimeea, Rusia a dezgropat o multitudine de dovezi noi despre existența acestor culturi în peninsulă - inclusiv movile de înmormântare, așezări și antichități ce au rămas neatinse secole întregi. Dar setea de cunoaștere se poate să nu fi fost catalizatorul acestor excavații: o lege din Rusia cerea ca săpăturile arheologice să aibă loc înainte de începerea proiectelor de infrastructură finanțate la nivel federal în peninsulă.
Cerința le-a oferit arheologilor „o oportunitate unică de a efectua cercetări la scară largă în diferite regiuni din Crimeea”, potrivit Institutului de Arheologie de la Academia Rusă de Științe, și a dus la cele mai mari săpături „din istoria arheologică a Crimeii”.
„Clădiri noi”
Expediția arheologică, lansată în 2016, a urmat o rută de 310 kilometri de-a lungul autostrăzii Tavrida, ce traversează Crimeea. Aproximativ 100 de situri arheologice, vechi de până la 80.000 de ani, au fost descoperite.
Potrivit Institutului Rus de Arheologie, peste 10.000 de obiecte descoperite au fost transferate în muzeele din Crimeea, care acum sunt controlate de Moscova.
Printre descoperirile mari se numără și Movila Spitalului - denumită astfel pentru că se află lângă un spital din orașul Kerch - ce conține rămășițele membrilor nobilimii Bosporan.
Există, de asemenea, o movilă funerară din epoca bronzului, numită Fântâna Kurgan 1, formată din pietre mari, asamblate în jurul unei plăci ce acoperă trupul unui bebeluș.
Și o așezare a Hoardei de Aur, cunoscută sub denumirea de Kosh-Kuyu, situată la extremitatea estică a peninsulei Crimeea, lângă Kerch.
Kil-Dere 1
Săpăturile cimitirului Kil-Dere 1 din Valea Inkerman de lângă Sevastopol au dus la descoperirea a 232 de morminte și 63 de stele, cea mai mare colecție de pietre funerare scitice târzii din Crimeea.
Front-3
În 2018, săpăturile de-a lungul râului Belbek, lângă Sevastopol, au dus la descoperirea „Front-3”, o necropolă din epoca romană, alcătuită din 200 de morminte, care sunt în continuare explorate, alături de rămășițele a 250 de persoane.
Printre descoperiri se numără catarame, inele, pandantive și un pahar în formă conică.
Cap de grec
În 2017, scafandrii au descoperit un cap uriaș din teracotă grecească, în apele capului Ak-Burun, la scurtă distanță de secțiunea feroviară a podului ce leagă Crimeea de Rusia.
Cercetătorii încă încearcă să obțină informații cu privire la originile obiectului, unii sugerând că ar putea aparține unei statui mai mari. Un lucru este știut cu certitudine: descoperirea ei a fost prima de acest fel din nordul Mării Negre.
Expediția din estul Crimeii
Această expediție se axează pe așezările și moșiile fortificate din regiunea Azov a peninsulei.
Excavațiile la așezarea Polyanka au dus la descoperirea amforelor Sinop, ce datează din secolele II-III î.Hr.
Kara Toba
De asemenea, au loc săpături la Kara Toba, o așezare din secolul IV î.Hr., situată în nord-vestul Crimeii.
Lucrările se desfășoară de la mijlocul anilor 1980. Așezarea a servit drept cetate pentru un rege pontic și sciții din perioada târzie, până când aceasta a fost distrusă de bosporani.
Pierdut în traducere
Cea mai notorie dispută asupra antichităților din Crimeea nu implică descoperirile făcute sub supravegherea Moscovei, ci se referă, în schimb, la o colecție de artefacte prețioase, aflate în turneu în străinătate, la momentul ocupării peninsulei de către Rusia.
Colecția include o teacă de aur și o cască ceremonială, dar și bijuterii, pietre prețioase și alte descoperiri împrumutate de la patru muzee din Crimeea și unul din Kiev. Acestea își așteaptă în prezent soarta într-un depozit din Amsterdam.
„Aceste obiecte și alte descoperiri arheologice dezvăluie istoria bogată a peninsulei colonizate de greci încă din secolul al VII-lea î.Hr. Crimeea și Marea Neagră au fost și rămân o importantă răscruce de drumuri între Europa și Asia. Un exemplu perfect în acest sens este prezentat în expoziție: o cutie lăcuită, originară din China, care în epoca romană și-a găsit drumul spre Crimeea prin Drumul Mătăsii. Această expoziție aruncă o nouă lumină asupra sciților, gotilor și hunilor, tratați secole la rând ca fiind puțin mai mult decât 'barbari'”.Din materialul promoțional care anunță expoziția „Crimeea - Aurul și secretele Mării Negre” la Muzeul Allard Pierson din Amsterdam.
Peste 570 de artefacte din colecție se află acum în centrul unui proces judecătoresc ce implică patru muzee din Crimeea, statul ucrainean și Muzeul Allard Pierson din Amsterdam (APM). Cel din urmă a expus colecția din februarie până în august 2014 și a returnat obiectele împrumutate de Muzeul de la Kiev, dar a optat pentru păstrarea în siguranță a obiectelor împrumutate din Crimeea.
Procurorul Paul Loeb, care reprezintă muzeul olandez, a declarat pentru RFE / RL că „nu depinde de Muzeul Allard Pierson să stabilească sau să decidă cui ar trebui returnate obiectele aflate în litigiu”.
Între timp, muzeele din Crimeea susțin că APM „încalcă obligațiile” unui contract de împrumut încheiat înainte de ocuparea Crimeii și susțin că legea nu oferă o bază pentru transferul colecției la Kiev.
Ucraina susține că este proprietarul de drept al colecției. În 2016, o instanță olandeză a fost de acord cu afirmația făcută de aceasta, dispunând restituirea colecției la Kiev, deoarece obiectele făceau parte din patrimoniul Ucrainei.
A urmat o contestație, ce a avut ca rezultat o decizie provizorie. Această decizie provizorie a spus că Tratatul UNESCO din 1970, Legea Patrimoniului Olandez, dar și alte acte legislative care se referă la transferul și deținerea de bunuri culturale - precizate în prima hotărâre judecătorească - nu se aplică.
În urma întârzierilor cauzate de pandemia de coronavirus și a prelungirilor luate de instanță, o decizie finală este așteptată pe 14 septembrie.
O problemă de integritate
Kievul spune că actuala colecție, precum și tot ceea ce Rusia dezgroapă - ca, de altfel, și peninsula în sine - trebuie returnate Ucrainei. Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar din Ucraina a spus că „drepturile asupra tuturor siturilor de patrimoniu din Peninsula Crimeea aparțin exclusiv Ucrainei”.
A enumerat o serie de îngrijorări cu privire la activitățile arheologice în curs de desfășurare în Peninsula Crimeea.
Una dintre îngrijorări este transferul obiectelor culturale din Crimeea către muzeele din Rusia pentru a fi expuse publicului. Acest fapt a determinat Ministerul ucrainean să concluzioneze că „mutarea și vânzarea ilegală de situri și obiecte de patrimoniu din Peninsula Crimeea este foarte probabilă”.
O altă grijă este faptul că, fără ca autoritățile ucrainene să poată monitoriza săpăturile, integritatea siturilor va fi subminată și valoarea istorică și culturală a acestora - cum ar fi Rezervația istorică și culturală Bakhchisaray, precum și orașul antic Taersic Chersonesos, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO - va fi afectată.
Aceasta este în special o problemă, potrivit ministerului, „având în vedere săpăturile arheologice active și ilegale făcute de Rusia, în special în cadrul construcției unor proiecte de infrastructură mari și a unor cazuri de „lucrări de restaurare 'neprofesioniste'” la anumite situri, inclusiv în cazul Palatul Khan, singurul palat de tip tătar din lume, aflat în Crimeea, în rezervația Bakhchisaray.
În acest caz, cărămida de pe palat a fost smulsă, iar vopseaua de pe fațadă a fost deteriorată atunci când restauratorii au încercat să o curățe. Aceste probleme au determinat Ucraina să ia în considerare modalități de implicare a „observatorilor internaționali UNESCO pentru a monitoriza situația în teritoriul ocupat temporar” fără să ia în calcul jurisdicția Rusiei în Crimeea, a spus ministerul.
Excavațiile continuă
Indiferent de ce crede sau dorește Kievul, săpăturile continuă, iar Rusia recrutează în mod deschis voluntari pentru a ajuta la excavarea siturilor din Crimeea, susținută de Fondul Patrimoniului Milenar al Rusiei și biroul lui Putin.
Open Archaeology, un site care îi îndeamnă pe cititori să „descopere trecutul Crimeii”, enumeră șapte expediții posibile în 2021. Locurile se ocupă rapid. O expediție de lângă satul Opushka, la poalele dealurilor Crimeii, este deja rezervată.
*Articol de Michael Scollon, tradus de Sorin Dojan.
