Linkuri accesibilitate

Sondaj | Rusia, principala țară care dezinformează în România. 59% dintre români ar vota un partid naționalist


Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 1 -15 iunie 2021, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Rusia este principala țară care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România, afirmă 25,2% din repondenții unui sondaj realizat de INSCOP Research. Peste 50% cred că au fost expuși la știri false, care sunt răspândite în principal de televiziuni.

59,5% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, dar 60% dintre aceștia (36% din totalul populației) și-ar schimba opțiunea dacă respectivul partid ar determina ieșirea României din Uniunea Europeană, arată studiul.

Persoanele care consideră că au fost expuse într-o măsură mare și foarte mare la dezinformări și știri false provin în principal din rândul celor cu vârsta între 30 și 44 de ani, cu venituri mari, arată sondajul INCSOP.

În schimb, cei care cred că au fost expuși într-o mică măsură știrilor false- 45,6%-, aparțin categoriei celor cu studii primare, inactivi/pasivi și care nu folosesc rețelele sociale.

Cine dezinformează mai mult

În concordanță cu această analiză sunt și datele care arată că 52,6% consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări, 34,9% că situația se datorează rețelelor sociale și 4,4% ziarelor și revistelor.

Sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: tineri până în 30 de ani, persoane cu studii superioare și persoane din categoria gulerelor albe.

Sunt de părere că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoane cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în regiunile Nord Est și Sud Est și persoane din categoria gulerelor albastre.

Țări care susțin propaganda

  • Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România, consideră 25,2% dintre repondenți.
  • Uniunea Europeană este văzută făcând astfel de acțiuni de 13,8% dintre cei intervievați,
  • Urmează China (12,2%), Ungaria (8%), SUA (7,9%) , Germania (3,5%)

Naționalismul și Europa

  • 28% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 31,9% în martie).

Cei care susțin această poziție sunt tinerii sub 30 de ani, cu venituri bune.

  • 64,8% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 64,2% în martie).
  • Din acești 64,8%, un procent însemnat- 64,5% ( ceea ce însemnă 42% din totalul eșantionului/populației) crede că ieșirea din UE ar afecta interesele României și doar 29% cred contrariul (19% din total).

Pe această poziție se plasează populația din mediul urban mic.

Votul pentru un partid naționalist

59,5% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională

34,8% declară că nu ar vota un astfel de partid.

Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere: persoane cu educație superioară și gulere albe.

Din cei 59,5% care ar vota un partid naționalist:

  • 35,5% (ceea ce reprezintă 21% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea chiar dacă un astfel de partid ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană
  • 60% (ceea ce reprezintă 36% din totalul eșantionului/populației) nu ar mai vota pentru un partid nationalist care ar urmări ieșirea României din UE
  • 21,3% (ceea ce reprezintă 12% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune o apropiere față de Rusia
  • 74,9% (ceea ce reprezintă 45% din totalul eșantionului/populației) nu ar mai vota cu un partid care ar propune o apropiere de Rusia.

Cei care declară că ar vota un partid naționalist care determina ieșirea României din UE sunt persoane cu venit mic ( nu le ajunge nici pentru strictul necesar), cu vârsta între 45 și 59 de ani, din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia și Sud Est.

Cei care și-ar menține opțiunea de vot pentru un partid naționalist ce ar propune o apropiere față de Rusia sunt mai ales persoane cu vârsta până în 30 de ani și care au conturi pe Tik Tok.

  • 25% (ceea ce reprezintă 15% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune restrângerea drepturilor minorităților.

Acestea sunt mai ales persoane cu studii primare, din regiunile Centru și Sud Vest Oltenia.

  • 70,5% (ceea ce reprezintă 42% din totalul eșantionului/populației) nu ar mai vota cu un astfel de partid naționalist.

Acestea sunt mai ales respondenții din urbanul mare, locuitori ai regiunilor București Ilfov și Vest.

Ierarhia intereselor naționale ( dintr-o listă preferențială)

  • dezvoltarea economiei (32,6%)
  • întărirea rolului României în UE (24),
  • dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%),
  • protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%),
  • întărirea capcității militare (6,8%),
  • păstrarea valorilor naționale românești (6,6%),
  • dezvoltarea relațiilor economice cu China sau Rusia (6%)
  • naționalizarea resurselor naturale (4,4%).

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG