Liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune că în acest moment nu există un plan viabil pentru zonă, care este în responsabilitatea guvernanților. El spune că se poate face exploatare minieră și dacă zona intră sub protecția UNESCO - ceea ce nu ar oferi, oricum, garanții de supraviețuire pentru locuitorii ei.
„În acest moment nu există un plan viabil pentru acea zonă, un plan alternativ, este responsabilitatea noastră să avem pentru comunitatea de acolo un plan viabil, nu pentru patrimoniu, poți să restaurezi monumentele istorice, ok. Poți să te ocupi de arheologie cu foarte mulți bani, e ok. Dar, dacă oamenii pleacă de acolo și nimeni nu va sta… Sigur, e important să mergi acolo două săptămâni vara, să mai bei o bere, să te distrezi, dar asta nu salvează zona”, spune liderul UDMR.
Kelemen exclude posibilitatea retragerii dosarului de includere a zonei sub protecția UNESCO, dar spune că o decizie în acest sens nu va putea fi luată fără premierul Florin Cîțu, care a absentat la discuția de miercuri.
„În acest moment, eu am spus că, cu două săptămâni înainte de Adunarea Generală de la UNESCO nu mai poți să retragi dosarul, că nu vei rezolva nimic. Dar ce urmează după, este o altă discuție. Dar nu s-a luat o decizie, că fără premier nu ai cum să iei o decizie. Astăzi, domnul Cîțu nu a ajuns la ședință (…). Știu și cei care decid acolo, la Adunarea Generală de la Washington, că nu UNESCO oferă protecție. Și dacă este pe listă UNESCO, poți să faci minerit dacă tu stat român dai aviz pentru cel care dorește să exploateze, deci protecția nu e oferită de UNESCO. UNESCO nu spune că nu poți să faci minerit. UNESCO dorește să fie păstrat patrimoniul, iar eu vorbesc de patrimoniul cultural, nu vorbesc de mediu, că e o altă discuție. Și cu Roșia Montană pe lista UNESCO poți face exploatare”, spune Kelemen Hunor.
Cât privește conceperea unui proiect pentru zonă și locuitorii săi, Kelemen propune crearea unui grup de lucru restrâns și care să nu fie unul guvernamental, ci care să cuprindă și responsabili ai guvernului dar și din societatea civilă, din „zona creativă”, tocmai pentru că „nu poate oferi nimeni singur o soluție viabilă”.
El spune că nu e nicio grabă privitoare la subiect câtă vreme abia după 24 iulie subiectul va intra în discuția Adunării Generale a UNESCO, dar consideră că retragerea dosarului pe ultima sută de metri ar fi o dovadă de neseriozitate din partea României.
„Trebuie să dăm un mandat ambasadorului și celui care reprezintă România, de la Ministerul Culturii. Acest mandat se dă de către Ministerul Afacerilor Externe, cu aprobarea primului ministru și trebuie discutat, bineînțeles, în guvern și-n coaliție, deci putem discuta și săptămâna viitoare. Astăzi am avut o discuție fără să luăm o decizie, dar punctul meu de vedere este că în acest moment nu UNESCO oferă garanție. Cu Roșia Montană pe lista UNESCO poți să faci exploatare dacă dorești și este cam târziu să retragi dosarul și să pari și o țară serioasă”, a declarat Kelemen Hunor.
Opinia sa este împărtășită de alt lider al coaliției de guvernare, Dan Barna, de la USR PLUS, care a restrâns într-o singură frază comportamentul României pe subiect: „Am retras în 2018, apoi am redepus dosarul, acum o altă retragere, o așa inconsecvență e absolut ridicolă.”
Următoarea întrunire a coaliției va avea loc luni, la 17.30.
Declarațiile atribuite premierului, infirmate de Guvern
Chiar dacă nu a participat la întrunirea de miercuri a coaliției, premierul a reacționat printr-un comunicat la acuzațiile apărute în spațiul public că ar intenționa să retragă dosarul de includere a zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
„Premierul Florin Cîțu nu a înaintat nicio propunere cu privire la acest subiect și nici nu a întreprins vreun demers oficial care să vizeze retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roșia Montană. Prin urmare, declarațiile care i-au fost atribuite premierului cu privire la o decizie în legătură cu retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roșia Montană sunt false. Menționăm că tema a fost discutată strict la nivelul Coaliției. În acest context, Guvernul României face apel la respectarea acurateței informațiilor”, se arată în comunicatul Guvernului.
Protest Greenpeace
O statuie vivantă îmbrăcată în haine aurii şi reprezentându-l pe prim-ministrul Florin Cîţu a fost dezvelită miercuri, în Piaţa Victoriei, în cadrul unei acţiuni organizate de Greenpeace România.
După dezvelirea statuii, cei prezenţi au fost îndemnaţi să lipească bileţele pe ea, pentru a transmite în acest fel mesaje referitoare la Roşia Montană. De asemenea, participanţii la acţiune au fost îndemnaţi să ofere statuii monede de ciocolată, sub pretextul că aceasta reacţionează dacă primeşte suficienţi bănuţi de aur.
„Este prima oară când se dezveleşte o statuie în Piaţa Victoriei, după 1948. Aici, sub picioarele noastre a fost statuia Regelui Ferdinand, înconjurat de patru victorii. Noi, din păcate, la Greenpeace, nu am avut bani de cinci statui, aşa că avem una singură. Întâmplarea face că tot astăzi, se discută în coaliţia de guvernare dosarul Roşia Montană la UNESCO. (...) Cum ştim că politicienilor le plac foarte mult omagiile, am venit să ne aducem prinosul acestei guvernări şi, cine ştie, poate să influenţăm măcar într-o mică măsură felul în care se desfăşoară discuţiile în acest moment super-important pentru lupta care s-a dat de-a lungul timpului, în aşa fel încât situl Roşia Montana, de valoare universală, să fie recunoscut în patrimoniul mondial", a declarat Cristian Neagoe, activist Greenpeace România, citat de Agerpres.
El a subliniat valoarea istorică a Roşiei Montane, arătând că este vorba despre cea mai veche localitate atestată în România şi că tot acolo au fost descoperite tăbliţe cerate romane.
"De peste 20 de ani comunitatea de la Roşia Montană este captivă unei exploatări care nu mai începe. E vorba de o exploatare care ar presupune raderea Munţilor Apuseni, raderea unui sit istoric de valoare universală şi înlocuirea lui cu un lac de cianuri. Roşia Montană este locul unde de trei milenii, din Epoca Bronzului până prin anii 2000, oamenii au exploatat aurul în mod tradiţional. Avem acolo şapte kilometri de galerii romane perfect păstrate, cele mai bine păstrate galerii romane din lume, iar dacă civilizaţia occidentală înseamnă ceva pentru societate, atunci Roşia Montană este locul unde se păstrează cel mai bine felul în care romanii au exploatat aurul", a adăugat activistul.
Potrivit reprezentantului Greenpeace România, ezitările Guvernului Cîţu „care acum se bâlbăie dacă să retragă sau nu dosarul de la Roşia Montană" nu fac decât „să alimenteze" procesul pe care Gabriel Resources l-a intentat României la Washington.
„Vorbim de 4,4 miliarde de euro, care ar putea fi pierdute, sub acelaşi pretext pe care l-a folosit guvernul Dăncilă în 2018 pentru suspendarea aceluiaşi dosar la UNESCO, anume că intrarea Roşiei Montane în patrimoniul mondial ar putea să însemne pierderea procesului de către România. Acesta este un argument fals, (...) chiar o minciună, pentru că Roşia Montană este un sit istoric, protejat de legea română încă din 1992, iar UNESCO vine cu o protecţie juridică în plus, cu bani pentru restaurare, cu plasarea Roşiei Montane pe toate hărţile de turism ale lumii, ceea ce ar putea să însemne dezvoltarea acestei localităţi care, de 20 de ani, are un plan urbanistic general ce nu permite nici măcar deschiderea unei pensiuni. E vorba de o zonă monoindustrială care e păstrată aşa, deşi 30 de guverne au încercat până acum să ofere acestei companii private o lege specială pentru a începe exploatarea aurului de la Roşia Montană şi pentru a distruge (...) istoria, cultura, comunitatea şi mediul de la Roşia Montană", a afirmat el.
Guvernul vrea și protecție UNESCO și exploatare minieră
Premierul Florin Cîțu a spus luni că în coaliția de guvernare se caută soluții pentru includerea sitului în patrimoniul UNESCO în paralel cu exploatarea minieră.
„Exact astea sunt discuţiile în coaliţie, să vedem care este soluţia pentru a merge mai departe. Să păstrăm şi situl UNESCO şi dacă să putem şi să exploatăm. Căutăm o soluţie. De aceea am chemat specialiştii. În coaliţie vin oameni care ne spun care sunt variantele. Pe de o parte, avem opinia de la firma de avocatură, pe de altă parte, avem Ministerul Culturii", a spus şeful Guvernului.
Guvernul Cîțu a amânat luarea unei decizii privind retragerea cererii de introducere a sitului Roșia Montană pe lista de patrimoniu a UNESCO. Documentul ar trebui dezbătut de UNESCO începând din 24 iulie, la Fuzhou în China.
Pe fondul neîncrederii, protestele, vechi de aproape 20 de ani, au reînceput în București.
Decizia vine după aproape două decenii de când cetățenii comunei din Apuseni și societatea civilă se luptă pentru păstrarea intactă a zonei considerate cel mai mare zăcământ aurifer din Europa.
Acum trei ani, Guvernul Dăncilă a scos Roșia Montană de pe lista de autorizare UNESCO, invocând un proces internațional prin care România ar risca plata unor penalizări record, de ordinul a miliarde de dolari. În contextul acelui proces, decizia de înscriere a zonei Roșia Montana în patrimoniul protejat de UNESCO ar putea cântări enorm dacă actuala putere nu va reuși să ia o hotărâre cât mai rapid.
Societatea civilă susține că nu există varianta unei „retrageri temporare”, așa cum au sugerat anumite voci din PNL și că, în acest moment, România s-ar afla în afara procedurilor Comitetului UNESCO, așa cum sunt ele descrise în Ghidul Operațional pentru Implementarea Convenției Patrimoniului Mondial și dincolo de practica uzuală a Comitetului Patrimoniului Mondial.
74 de organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă în care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile potrivit cărora Guvernul ar lua în considerare, din nou, o posibilă amânare sau retragere a dosarului de nominalizare a zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
Potrivit unui sondaj făcut de Europa Liberă printre cititorii săi, 82% au apreciat că guvernul trebuie să susțină fără ezitare și cu orice preț transformarea zonei în patrimoniu natural și cultural UNESCO, 13% să aplice o strategie de dezvoltare economică a zonei bazată pe protecția naturii și a patrimoniului cultural și 13% să aprobe exploatarea cu cianuri conform proiectului Gabriel Resources.
