Curtea Constituțională a României a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind neconstituționalitatea modificării legislative de reducere a vechimii de la 10 la 7 ani a procurorilor care vor să lucreze la DNA sau DIICOT, scrie G4Media, care citează surse judiciare.
Procurorii români care doresc, astfel, să activeze în cadrul celor două parchete vor trebui să aibă o vechime de cel puțin 10 ani, fapt care ar putea pune în pericol schema de personal de la DNA și DIICOT, avertizează reprezentanții celor două instituții.
Sesizarea CCR a fost făcută de ÎCCJ prin președintele Corina Corbu, care a invocat ca principal argument că modificarea legislativă ar duce la instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun în ceea ce priveşte condiţiile şi modalitatea de accedere în funcţia de procuror în cadrul DNA şi DIICOT.
Reducerea vechimii fusese votată, luni, 4 iulie, de către Senat și prin ea se reglementează atât transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM, cât şi micșorarea condiţiilor de vechime. Ea vine să repare modificarea făcută în timpul guvernării Dragnea de către comisia condusă de Florin Iordache prin care a fost crescută în mod artificial vechimea necesară procurorilor DNA și DIICOT. Modificarea a fost criticată repetat de rapoartele MCV și de GRECO.
Avertismentele de la DNA și DIICOT
DNA şi DIICOT au trimis Curţii Constituţionale un Memoriu Amicus Curiae privind observaţiile lor cu privire la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
În comunicatul de presă, cele două instituții susțin că „Statul de drept nu este incompatibil cu ocuparea unor posturi în cadrul Ministerului Public prin aplicarea unei reguli generale de vechime și a unor reguli speciale derogatorii, pe cale de consecință nu poate fi vorba nici de încălcarea dispozițiilor legii fundamentale”.
Motivul de fond invocat de DNA și DIICOT se referă în principal la chestiunea mult discutată în spațiul public al deficitului de personal generat de modificarea legislativă de acum trei ani, asupra căruia Ministerul Public a atras în mod constat atenția. „Cele două instituţii au întâmpinat dificultăţi în derularea activităţilor curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%”, explică DNA şi DIICOT.
Potrivit celor două unităţi de Parchet, menţinerea vechimii de 10 ani pentru procurorii care doresc să acceadă în aceste două structuri, în condiţiile existenţei unui deficit mare de personal, va duce la o gestionare „precară” a luptei împotriva criminalităţii şi corupţiei.
„Menţinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA şi DIICOT, în condiţiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, asociate acestor tipuri de infracţiuni şi să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate de autorităţile naţionale din perspectiva convenţiilor internaţionale împotriva corupţiei, strategiilor de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate şi strategiei Uniunii Europene în materie de droguri”, afirmă semnatarii memoriului înaintat CCR.
DNA şi DIICOT mai atrag atenția că există decizii ale CCR în ce privește organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public și că opţiunea legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat încă de la înfiinţarea DNA şi DIICOT, fără a pune vreodată o problemă de încălcare a normelor constituţionale.
