În 14 iulie, Curtea Constituțională (CCR) este chemată să judece sesizarea făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin președinta acesteia Corina Corbu, față de reducerea vechimii de la 10 la 7 ani pentru accederea într-un post de procuror DNA şi DIICOT. Principalul argument din contestația ICCJ se referă la instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun în ceea ce priveşte condiţiile şi modalitatea de accedere în funcţia de procuror în cadrul DNA şi DIICOT.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, atrage atenția că nu trebuie trecute „liniile roșii”, exprimându-și temerea că analiza CCR s-ar putea extinde și asupra altor aspecte care țin de condițiile de recrutare pentru DNA și DIICOT.
„Intr-o astfel de neagră variantă, cele două structuri specializate ar fi practic decimate”, scrie ministrul într-o postare pe Facebook.
Reducerea vechimii a fost votată, luni, de către Senat și prin ea se reglementează atât transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM, cât şi micșorarea condiţiilor de vechime. Ea vine să repare modificarea făcută în timpul guvernării Dragnea de către comisia condusă de Florin Iordache prin care a fost crescută în mod artificial vechimea necesară procurorilor DNA și DIICOT. Modificarea a fost criticată repetat de rapoartele MCV și de GRECO.
DNA și DIICOT cer CCR să fie obiectivă
Apelul DNA și DIICOT către CCR este să evalueze dispoziţiile criticate în mod obiectiv şi în concordanţă cu raţionamentul utilizat în deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.
DNA şi DIICOT au anunţat vineri că au trimis Curţii Constituţionale un Memoriu Amicus Curiae privind observaţiile lor cu privire la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
În comunicatul de presă, cele două instituții susțin că „Statul de drept nu este incompatibil cu ocuparea unor posturi în cadrul Ministerului Public prin aplicarea unei reguli generale de vechime și a unor reguli speciale derogatorii, pe cale de consecință nu poate fi vorba nici de încălcarea dispozițiilor legii fundamentale”.
Motivul de fond invocat de DNA și DIICOT se referă în principal la chestiunea mult discutată în spațiul public al deficitului de personal generat de modificarea legislativă de acum trei ani, asupra căruia Ministerul Public a atras în mod constat atenția. „Cele două instituţii au întâmpinat dificultăţi în derularea activităţilor curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%”, explică DNA şi DIICOT.
Potrivit celor două unităţi de Parchet, menţinerea vechimii de 10 ani pentru procurorii care doresc să acceadă în aceste două structuri, în condiţiile existenţei unui deficit mare de personal, va duce la o gestionare „precară” a luptei împotriva criminalităţii şi corupţiei.
„Menţinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA şi DIICOT, în condiţiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, asociate acestor tipuri de infracţiuni şi să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate de autorităţile naţionale din perspectiva convenţiilor internaţionale împotriva corupţiei, strategiilor de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate şi strategiei Uniunii Europene în materie de droguri”, afirmă semnatarii memoriului înaintat CCR.
DNA şi DIICOT mai atrag atenția că există decizii ale CCR în ce privește organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public și că opţiunea legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat încă de la înfiinţarea DNA şi DIICOT, fără a pune vreodată o problemă de încălcare a normelor constituţionale.
Avertismentul ministrului: să nu fie depășite liniile roșii
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a avertizat vineri că „Liniile roșii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii și convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunăstarea, siguranța și viața românilor sunt mai presus decât orice”.
Legat de sesizarea CCR, depusă de Curtea Supremă, Stelian Ion arată într-o postare pe Facebook că „ar fi extrem de grav dacă analiza CCR s-ar extinde și asupra altor aspecte, stabilind condiții pentru recrutarea pentru DNA și DIICOT care în prezent nu sunt prevăzute de lege. Într-o astfel de neagră variantă, cele două structuri specializate ar fi practic decimate”.
Ana Birchall nu înțelege de ce se lamentează Stelian Ion
Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, susține, într-o postare pe Facebook, că cifrele îl contrzic pe ministru, deoarece sunt „aproape 900 de procurori care dețin grade profesionale de parchet de pe lângă Curte de Apel și de pe lângă Înalta Curte dintr-un total de aproximativ 2400 de procurori”.
„Chiar nu înțeleg lamentările publice ale domnului ministru al justiției Stelian Ion care afirmă cu seninătate că nu sunt procurori care să se califice pentru a lucra la DNA si DIICOT (...) Ori domnul ministru Stelian Ion nu cunoaște aceste cifre, ceea ce este foarte grav pentru că ar trebui să le cunoască și, după mai mult de 6 luni, să aibă habar de ce se întâmplă în sistemul judiciar. Ori domnul Stelian Ion le cunoaște și minte în mod deliberat, manipulând opinia publică, desconsiderând astfel inclusiv atribuțiile tuturor judecătorilor de la Înalta Curte de Justiție și Casatie”, susține Ana Birchall.
Pensii speciale ale judecătorilor Curții Constituționale:
- Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, are două pensii speciale, potrivit declarației de avere depuse în iunie 2019. O pensie de de fost Avocat al Poporului și una de fost parlamentar. Astfel, Dorneanu a încasat în anul fiscal 2018, de la Casa de pensii Sector 3, suma de 322.220 lei (echivalentul a 26.850 lei pe lună) si respectiv 74 424 lei (6.200 lei pe lună).
- Marian Enache, care a fost deputat și ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova, primește trei pensii. El a scris în declaratia de avere din iunie 2019, în dreptul secțiunii venituri din pensii , mai multe sume primite de la Casa de Pensii a Municipiului București, totalizând circa 389.190 de lei si 23.412 lei de la Casa de asigurări a avocaților București.
- Judecătorul constituțional Livia-Doina Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a primit 454.716 de lei în total din pensii în anul fiscal 2018, potrivit declarației sale de avere din iunie 2019, ultima disponibilă pe site-ul CCR.
- Judecătorul Daniel Morar a încasat de la CCR 290.000 de lei în anul fiscal 2018. Din pensii, Daniel Morar, fost șef al DNA, a obținut în 2018 suma de 350.885 de lei.
- Mona-Maria Pivniceru are în calitate de judecător constituțional un salariu de 264.000 lei, sumă primită în anul fiscal 2018, potrivit declarației de avere din iunie 2019. La care se adaugă o pensie de 384.650 lei, aferentă anului fiscal 2018.
