Aproape 200 de oameni au murit în urma inundațiilor de săptămâna trecută din Germania și Belgia. Pagubele materiale sunt greu de estimat; au fost distruse case, drumuri, rețele de comunicații. Estimările pentru reconstrucție se ridică la miliarde de euro.

În România, zeci de case din județul Alba au fost inundate săptămâna trecută, iar duminică seară o furtună puternică a lovit orașul Cluj-Napoca. Avertizările meteorologilor pentru luni și marți sunt duble: România va fi afectată și de caniculă, și de ploi abundente.

„Era ca un vuiet de cutremur. Totul vuia și auzeam tabla căzând peste tot. A smuls plasele pentru insecte de la geamuri și a umplut străzile de apă. În câteva minute canalizările nu mai făceau față. Era un zgomot foarte puternic și gheața cădea de parcă urma să spargă geamurile”, povestește pentru Europa Liberă Laura Elena Stroia, din Cluj-Napoca.

Ce a revoltat-o, adaugă Laura, este că nu a fost nicio avertizare RO-ALERT: „Cum le-a fost celor pe care i-a prins pe stradă? Eu voiam să mai rămân afară să filmez și, pur și simplu, m-a împins vântul înapoi în casă”.

Și Corina Brândușan, din Cluj-Napoca spune că a avut noroc că se întorsese deja cu familia acasă. „Grindina bătea așa de tare în geam, încât am crezut că sunt pietre. A fost înspăimântător”, ne-a mărturisit Corina. Ea a postat pe contul de Facebook imagini cu copacii rupți și grindina de duminică seară de la Cluj.

O mare parte a României se află până marți, 20 iulie, la ora 10:00, sub cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată și ploi abundente, informează Administrația Națională de Hidrologie (ANM). Chiar mai multe zone sunt sub cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, iar luni este și cod galben de caniculă.

Cum ne putem proteja

Climatologul Roxana Bojariu spune pentru Europa Liberă că „de acum încolo trăim într-o lume în care se modifică tiparele vremii și fenomenele extreme devin din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai persistente”. România nu va fi ocolită, spune Roxana Bojariu care precizează că, pe termen scurt, protecția poate veni doar din funcționarea foarte bună a sistemelor de alertă în paralel cu educarea populației astfel încât să se obișnuiască să reacționeze rapid la avertizări.

Pe termen lung însă, avertizează climatologul, „comunitățile vor trebui să își modifice felul în care proiectează așezările, localitățile trebuie mult mai atent dezvoltate, așa încât să lase râurilor spațiul natural”. Trebuie să ne inspirăm din natură și să lăsăm loc naturii. Și trebui să reducem emisiile de carbon pentru a ne acorda timp de adaptare la noua realitate climatologică spune ea:

Săptămâna trecută, localitatea Schuld din Germania a fost distrusă aproape în totalitate de revărsarea râului Ahr, care trece chiar prin mijlocul acesteia.

După inundațiile masive din Germania și Belgia, autoritățile locale, naționale și europene au dat un verdict categoric: de vină sunt încălzirea globală, schimbarea climei, și este nevoie de măsuri urgente. Cancelarul Germania, Angela Merkel a promis că guvernul va acorda o atenție mai mare protejării climei. „Trebuie să ne grăbim cu măsurile de combatere a schimbărilor climatice", a spus ea.

A fost de vină „încălzirea globală” pentru situația din Germania? Roxana Bojariu spune că lucrurile nu trebuie văzute într-o asociere directă, dar nu trebuie ignorat nici contextul: „e vorba de felul în care un fenomen individual are cauze specifice, dar dacă privim dincolo de fenomenul individual la ce s-a întâmplat numai vara aceasta în toată emisfera nordică, vedem că fenomene care persistă și sunt anormale ca manifestări au existat și în alte locuri: în Canada, în vestul Statelor Unite, în Siberia unde ard păduri, au fost valuri de căldură în nordul Europei. Dacă privim strict copacul, nu vedem pădurea. Statistica fenomenelor extreme din ultimele decenii vine cu: frecvență, intensitate, persistență. Aceasta ne arată că avem mai multă energie în sistem, o cantitate sporită de căldură și de vapori de apă”.

Roxana Bojariu explică că fundalul schimbării climatice, care contribuie acum la producerea de fenomene extreme, nu înseamnă doar încălzire și în nici un caz nu înseamnă încălzire uniformă în spațiu și timp.

Seceta – Țări „la risc” în jurul României

Nu doar furtunile și canicula sunt asociate schimbărilor climatice. Potrivit unui studiu al World Resources Institute, citat de statista.com, țara cu cel mai mare risc de secetă de pe glob este Republica Moldova, Urmată de Ucraina. Pe locul cinci, după Bangladesh și India, se află Serbia. „Problema schimbărilor climatice, care perturbă modelele de temperatură și ploaie este evidentă în multe locuri din Europa de Est, care au trecut recent către clime mai calde. Țările cu risc de secetă nu sunt mereu aceleași cu țările în care accesul la apă este o problemă”, arată articolul.

În România, 400.000 de hectare de teren riscă să devină în câțiva ani dune și suprafața va continua să se extindă. Oltenia, Bărăganul, sudul Dobrogei, sud-estul Moldovei și Banatul sunt regiunile cele mai afectate.

Adaptarea la schimbările climei

În opinia climatologului Roxana Bojariu, reducerea emisiilor de carbon este vitală și orice mic succes din acest punct de vedere este important, pentru a acorda societății timp să se adapteze la ceea ce deja a modificat și ce urmează să se mai modifice în anii următori.

„Schimbarea climei nu e o fatalitate, trebuie doar să ținem cont de cum ne vom trăi viața de zi cu zi, să ne adaptăm la alt model cultural, inspirat, din acest punct de vedere, din natură și la un tip de dezvoltare care să nu țină seama de costurile pentru mediu”, spune Roxana Bojariu.

Pentru Uniunea Europeană, puternic susținută de țările în care politicienii asociază dezastrele cu schimbarea climei, obiectivul este reducerea emisiile de carbon cu 55% față de nivelurile din 1990, până în 2030. Planul de 13 propuneri legislative a fost adoptat săptămâna trecută.