21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român.

15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc.

Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).

Forțată de această incapacitate și de insecuritatea regională generată de atacurile și amenințările Rusiei, Armata vrea să preia acum de la Ministerul Economiei trei dintre fabricile de muniție, subordonate acestuia prin compania Romarm. Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat acest transfer prima dată pe 28 februarie.

Două săptămâni mai târziu, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat la interviurile one2one de la Europa Liberă că nu au fost stabilite detaliile transferului.

După încă o săptămână, pe 20 martie, același ministru a declarat că, cel târziu până duminică, 30 martie, va prezenta detalii despre acest transfer.

Până la ora publicării acestui articol (30 martie, ora 18:00) nu au fost prezentate detaliile.

Public, niciun oficial nu a explicat care sunt fabricile care vor fi mutate de la Ministerul Economiei la cel al Apărării Naționale (MApN).

Surse militare au precizat pentru Europa Liberă că MApN vrea să preia fabrici de muniție după ce a constatat că, din cauza cererilor masive la nivel mondial, este obligat să aștepte ani la rând livrările produselor de tipul celor folosite în NATO și contractate din afara țării.

Iar pentru echipamentele vechi, de tip sovietic, pe care încă le deține, Armata este dependentă de muniția fabricată de uzinele Ministerului Economiei cu pulberi militare importate din Serbia și India. Pulberile, la rândul lor, ajung în România cu întârzieri care au fost în trecut chiar și de doi ani.

Și, în aceste condiții, producătorii români de muniție stau cu „căciula în mână ca să ia pulberi de la sârbi sau prin India și de multe ori, sunt ținuți la ușă până la trei luni de zile”, spune pentru Europa Liberă președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu.

Fabrica de pulberi promisă de Guvern, blocată în Justiție

Pe 18 martie 2024, premierul Marcel Ciolacu anunța că în România se va construi „cea mai modernă fabrică de pulberi de pe teritoriul României, o investiţie de aproape 400 de milioane de euro”.

Din momentul în care vor începe lucrările, fabrica va putea produce pulberi militare în aproximativ doi ani și jumătate. După un an de la promisiune, construcția nu a început încă.

În expunerea de motive a hotărârii de guvern din decembrie 2024, care prevedea exproprierea terenurilor necesare, Executivul explica că „este necesară aprovizionarea FSNA (Forțele din Sistemului Național de Apărare) astfel încât să asigure dezideratul siguranței și securității naționale, fapt ce poate fi realizat numai prin proiectul Fabrica de Pulberi Victoria, ce va satisface atât cerințele României, cât si cele ale Uniunii Europene în actualul context”.

Banii pentru fabrica de pulberi din orașul Victoria, județul Brașov, ar urma să vină în mare parte de la bugetul național, cu o contribuție de la Uniunea Europeană.

Cu doar câteva zile înainte ca premierul să anunțe investiția în fabrica de pulberi, pe 15 martie 2024, Comisia Europeană anunțase că urma să finanțeze – cu 513 de milioane de euro – 31 de noi investiții în dezvoltarea capacităților de producție de muniție în Uniune.

Comisia preciza că va oferi 47 de milioane de euro pentru construirea unei fabrici de pulberi militare în România de către o asociere între compania germană militară Rheinmetall și Romarm, compania Ministerului Economiei.

În România există o fabrică de pulberi militare, la Făgăraș, în județul Brașov, dar nu mai produce materie primă pentru muniție militară, ci doar pentru industria civilă.

Acum, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunță retehnologizarea uzinei de la Făgăraș, astfel încât din toamnă să producă cel puțin două tipuri de pulberi militare.

Tot în martie 2024, la interviurile one2one, ministrul Economiei de la acel moment, Radu Oprea, în subordinea căruia se afla compania Romarm, preciza că reprezentanții companiei Rheinmetall veniseră deja în România pentru construirea fabricii de la Victoria.

„Am avut inspecții în teren, există un concept, pentru că astfel a fost depus proiectul, știm ce avem de făcut”, spunea ministrul Economiei în primăvara anului trecut.

În prezent, Radu Oprea este șeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru.

Pe 4 decembrie 2024, Guvernul a adoptat decizia de expropriere a terenurilor necesare pentru fabrica de la Victoria. Este vorba despre aproximativ 370 de hectare de teren și 651 de clădiri din județele Brașov și Sibiu, pe care se află platforma industrială Viromet S.A., companie privată aflată în insolvență.

Pe terenul platformei, explica Guvernul, urma să se construiască obiectivul de investiții de interes național „Fabrica de Pulberi Victoria”, de către compania națională Romarm, prin subsidiara sa Pirochim Victoria S.A., împreună cu Rheinmetall Waffe Munition GmbH, asociate într-un parteneriat de tip joint venture (JV).

Numai că Viromet SA, deținătoarea plaftormei expropriate, a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție actul emis de Guvern. Obiectul dosarului este „suspendare executare act administrativ”.

La primul termen de judecată, magistrații au dat dreptate Guvernului, a explicat la one2one, pe 13 martie, ministrul Economiei Bogdan Ivan:

„Da, e blocată în instanță (n.r. exproprierea terenului pentru construirea fabricii de pulberi). La Înalta Curte de Casație și Justiție am câștigat pe fond, vineri (7 martie). E termen de recurs 5 zile. (…) În etapa următoare, urmează semnarea acordului de joint-venture între cele două companii (Rheinmetall și Romarm)”.

Viromet a făcut într-adevăr recurs, arată datele de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Până miercuri, 25 martie, instanța nu stabilise când va fi următorul termen de judecată.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat pe 25 martie, în Parlament, că statul a câștigat, pe fond, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul în privința exproprierii.

„Acest lucru ne-a permis să începem toate procedurile pentru studiile de fezabilitate, proiectare pentru construcțiile care vor fi amplasate la Victoria și care vor produce pulberi într-un joint-venture cu un mare producător european”, a spus ministrul Ivan.

Rugat să dea detalii cu privire la această declarație, în condițiile în care cel puțin unul dintre procesele deschise pentru oprirea exproprierii terenului nu este încheiat, ministrul Economiei ne-a transmis:

„Procesele care au fost deja intentate au fost câștigate, respectiv dosarele 635/64/2024 și dosarul 58/64/2025, însemnând că procedura de expropriere la această dată nu este suspendată, făcându-se pașii legali pentru finalizarea transferului de proprietate. În ceea ce privește drepturile legale ale expropriatului, acesta va parcurge etapele procedurale ce sunt recunoscute de legea românească, urmând ca în funcție de soluționarea fiecăruia dintre acestea să fie adus la cunoștință publicului.”

Europa Liberă a cerut un punct de vedere și de la compania germană Rheinmetall cu privire la planul construirii fabricii de pulberi militare la Victoria, însă nu am primit un răspuns până la data publicării acestui articol.

Președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu, spune pentru Europa Liberă că fostul combinat Viromet de la Victoria, unde ar trebui să se construiască fabrica de pulberi, este „în momentul de față, o nenorocire care te ține pe loc”.

Pe 4 decembrie 2024, Profit.ro a scris că „până în toamna lui 2019, aproape de intrarea în insolvență, Viromet SA a fost controlată indirect de omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul offshore-ului cipriot Whitbread Holdings Limited. În prezent, după mai multe schimbări succesive de acționariat, deținerea respectivă a ajuns în posesia Pambac SA Bacău a antreprenorului Eusebiu Guțu, potrivit termene.ro”.

Liderul sindicat Constantin Bucuroiu crede că Guvernul ar trebui să fie mult mai ferm cu proiectele de care depinde apărarea României.

„Eu cred că este legal ca, în momentul în care interesul național îți impune o asemenea chestie (n.r. construirea fabricii de pulberi pentru muniție), să spui: «Cât e despăgubirea? Ia banii, vezi de treaba asta, ăsta e terenul nostru, pentru că trebuie să facem aici cutare lucru și cu asta am terminat!» Războaiele nu așteaptă! Vedeți cum s-a întâmplat în Ucraina - peste noapte au intrat rușii”, mai spune Bucuroiu.

Dacă investitorul german Rheinmetall s-ar retrage din proiect (n.r. cum s-a mai întâmplat în trecut în relația cu o companie militară românească, Uzina Mecanică Moreni) ar fi „un dezastru”, avertizează liderul sindical.

„Nemții au venit hotărâți să facă treaba asta. Iar miniștrii s-au lăudat că într-un an jumătate, facem fabrică. N-am făcut! Mai trece un an jumate… E grav! ”, atrage atenția Bucuroiu.

Contestațiile în instanțe sau la alte autorități nu reprezintă singurul motiv pentru care sunt blocate investiții vitale în apărare în România.

De exemplu, în interviul acordat Europei Libere pe 14 martie 2024, fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, spunea că instituția pe care o conducea lucra la un proiect de lege care să permită scurtarea termenelor pentru avizare în cazul investițiilor care țin de apărare.

„Legea trebuie să stabilească niște limite clare a perioadei de avizare pentru construcția proiectului respectiv, pentru că, dacă am intra în normele de astăzi, europene, românești, durata ar fi foarte lungă și nu ne putem permite un astfel de timp”, spunea ministrul Economiei în urmă cu un an.

După un an, problema persistă.

Acum, ministru al Economiei este un alt membru al Partidului Social Democrat, Bogdan Ivan, așa cum sunt prim-ministrul și șeful Cancelariei sale.

Și el s-a plâns în această lună la one2one de același lucru, semn că autoritățile române, dar și europene, tot nu au redus termenele de avizare a proiectelor strategice.

„Am solicitat și deja am transmis propuneri de simplificare a tuturor procedurilor, inclusiv a procedurilor de mediu, când vorbim despre industria de apărare, pentru că suntem blocați de foarte multe ori de astfel de situații. (…) În momentul de față, suntem într-o situație excepțională, iar ceea ce este foarte clar e că vocea României la Bruxelles se aude clar și răspicat atunci când vorbim despre simplificarea procedurilor administrative în materie de producție a armamentului pe teritoriul Uniunii Europene și a țării noastre”, a declarat ministrul Bogdan Ivan la Europa Liberă.

Lipsa muniției de calibru 155 mm, de tip NATO, printre cele mai mari probleme ale Armatei

Muniția de calibru 155 de mm este cea mai căutată în lume acum, spune liderul sindical Constantin Bucuroiu.

Cu aceste tipuri de proiectile sunt alimentate obuzierele folosite intens în Ucraina de la începutul invaziei Rusiei.

În primăvara anului 2023, secretarul de stat în Ministerul Apărării Simona Cojocaru a semnat, la Bruxelles, un document prin care România se angaja să înceapă rapid producția de muniție de 155 mm pentru nevoile proprii și pentru ajutarea Ucrainei.

„Am semnat un program de angajament cu Agenția Europeană de Apărare pentru producția de muniție de 155 de mm la ministeriala precedentă la Uniunii Europene”, explică oficialul MApN la Europa Liberă în iunie 2023.

Au trecut aproape doi ani de atunci și nicio linie de producție cap-coadă a acestui tip de muniție în fabricile de stat din România nu a fost instalată.

În 2024, ministrul Economiei de atunci, Radu Oprea, spunea că fabricile românești de muniție nu produc proiectile de calibrul 155 pentru Armata României pentru că aceasta nu ar fi transmis specificațiile pe care ar trebui să le aibă muniția:

„Întâi, Armata Română trebuie să spună ce echipamente are. (…) Muniția aceasta de 155 mm are un anumit specific, nu este o muniție standard, este specifică fiecărui echipament care folosește muniția de 155”, a justificat ministrul lipsa producției de muniție de calibru 155.

Un an mai târziu, noul ministru al Economiei, Bogdan Ivan, a explicat în ce stadiu se află cele două proiecte de a produce muniție de calibru 155 în uzinele de stat:

1. Uzina Mecanică Plopeni

„În momentul de față, am prins din bugetul nostru 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro) ca investiție la uzina din Plopeni, tocmai pentru calibrul 155. De atât mai este nevoie ca să facem funcțională acea linie, iar în mod normal, în cursul acestui an, vom facem investiția. În funcție de cum se vor derula procedurile de achiziție… De asta spun că e foarte important să facem niște reguli mai simple pentru sistemul de apărare și ordine publică.
Legislația achizițiilor publice ne îngreunează foarte mult atunci când vorbim inclusiv despre construcții.”

2. Uzina de Produse Speciale Dragomirești

„Acolo sunt deja 220 de milioane de dolari care vin în baza acelui acord între statul român și Guvernul SUA, tocmai pentru pentru a face o nouă linie (de producție de muniție de calibru 155 mm - n.red.).

În momentul de față, pot să vă spun că acel proiect deja e agreat la nivelul nostru și al Ambasadei SUA, este aprobat, urmează să transmitem o Letter of Request (scrisoare prin care se solicită aprobarea proiectului Administrației Americane - n.red.), în care efectiv să începem toate procedurile pentru ca el să intre în dreaptă pentru a putea efectiv să facem producția acolo.

Avem pusă partea noastră, aproximativ 96 de milioane de lei, care este contribuția statului român în această etapă, avem 220 de milioane (de dolari) contribuția din partea SUA. Este un credit care este finanțat de către ei, în condiții foarte avantajoase.”

Președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, Constantin Bucuroiu, crede că Uzina Plopeni ar fi putut deja să producă muniție de calibru 155 de milimetri.

„Au avut o mare problemă din punctul de vedere al conducerii societății, care a fost pusă politic, fără cunoaștere, fără experiență. A ținut uzina pe loc”, afirmă Bucuroiu.

Uzina este acum condusă de un fost șef de la Uzina Produse Speciale Dragomirești, aflată pe profit, mai spune Bucuroiu. El le transmite demnitarilor care răspund de apărarea națională să finanțeze mai bine uzina prahoveană.

În februarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, trăgea un semnal de alarmă la Europa Liberă:

„Industria națională de apărare trebuie să se capaciteze corespunzător și nu este răspunderea numai a Ministerului Economiei, este un efort național. Trebuie recalibrată și reutilată astfel încât să producă după capacități moderne, nu din capacitățile din 1970. Și o spun foarte responsabil, cunosc această industrie. Ăsta e primul aspect. Al doilea aspect: trebuie să incorporăm în capacitatea noastră de producție toate calibrele și toate echipamentele pe care Armata României le-a achiziționat în ultima perioadă de timp. Și al treilea: trebuie să trecem cu toții la calibrele NATO.”

„Adică, dacă în NATO nu se folosește decât calibrul 155, noi degeaba producem în țară calibru 152.

Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152. Deci, industria națională de apărare trebuie să se adapteze noilor condiții de securitate și noilor etape în care Armata României se află odată cu integrarea în structurile NATO”, mai avertiza șeful militar al Armatei.

În lipsa livrărilor de muniție de 155 mm din partea productărilor români, Armata a cumpărat în 2024 și acest tip de proiectile, atunci când a semnat contractul de un miliard de dolari cu producărorul de obuziere sud coreen Hanwha Aerospace.

Zeci de mașini de luptă pentru Armată stau în depozite în așteptarea semnării unui contract bătut în cuie încă din 2023

Încă din deceniul trecut, Ministerul Apărării a început să cumpere mașini blindate pentru Armată.

Primul mare contract important, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, a fost semnat în ianuarie 2018, cu General Dynamics European Land System (GDELS) pentru 227 de transportoare blindate Piranha 5.

Din înțelegere face parte și Uzina Mecanică București, care s-a asociat cu GDELS. În halele de la București se asamblează acum mașinile de transport de trupe.

În 2023, MApN a anunțat semnarea unui nou contract, pentru încă 150 de mașini blindate Piranha 5 în mai multe configurații: CBRN (asistență chimică, biologică, radiologică, nucleară), MEDEVAC (ambulanță militară) și recuperare.

După aproape doi ani, cel de-al doilea contract între MApN și GDELS nu este semnat.

În aprilie 2022, DefenseRomania a scris că Slovacia a cerut un RFI (Request for Information) către General Dynamics cu privire la Piranha 5 produse în România.

„Din păcate Bucureștiul nu a reușit să respecte anumite termene, fapt pentru care a pierdut oportunitatea. Ulterior, Bulgaria a fost și ea interesată de un contract G2G (între două guverne, n.red.) pentru Piranha 5, care ar fi fost și ele construite la noi, dar nici această afacere nu s-a concretizat ca urmare a întârzierii adoptării unor proceduri legislative la nivel guvernamental”, au scris atunci jurnaliștii de la DefenceRomânia.

Acum, vicepreședintele GDELS, Thomas Kauffmann, spune într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere că problema legislației nu a fost nici acum rezolvată.

În plus, vicepreședintele GDELS sugerează că autoritățile române nu tratează corect compania sa.

„Noi plătim impozite în România, plătim salarii în România, producem în România și cred că asta ne face, într-un fel, un partener diferit. Și poate că există și posibilități de a vedea cum tratezi un partener de încredere care este cu adevărat angajat față de țara ta în comparație cu alții, care vor să-ți vândă ceva în străinătate, dar nu se uită la implicațiile industriale ale tranzacției. Cred că acesta este un aspect important”, subliniază Thomas Kauffmann.

Alături de IVECO, IAR Ghimbav, Aerostar, Hanwha Aerospace ori Elbit, GDELS este o companie care produce articole militare în România, privat, ca urmare a contractelor semnate cu statul român.

Industria privată de apărare din România cuprinde peste o sută de companii profitabile.

Numai grupul israelian Elbit are o mie de angajați români.

MApN a semnat ultimul mare contract pentru mașini militare în noiembrie 2024.

În schimbul a 857 de milioane de euro (fără TVA), compania Otokar din Turcia s-a angajat să livreze către MApN, prin compania sa, Romtehnica, 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU) COBRA II 4×4.

Contractul prevede că majoritatea mașinilor, 781, vor fi fabricate în România.

Toate cele peste 1.000 de mașini vor fi livrate în cinci ani, 2025 fiind primul an de contract.

Contractul include și servicii integrate de asistență logistică, a anunțat Otokar după semnarea contractului.

Înțelegerea a fost semnată abia la doi ani de la emiterea de către Guvern a hotărârii nr. 1489/2022, în care se arată că „fabricarea, asamblarea, integrarea, testarea și mentenanța ATBTU pe durata ciclului de viață trebuie să se realizeze la operatori economici din industria națională de apărare, care să fie în măsură să îndeplinească aceste activități și în situații de criză sau război, pentru Armata României”.

Guvernul mai explica în 2022 și ce subsisteme ale mașinii contractate între timp cu Otokar trebuie produse în România:

-sistemul de protecție balistică și antimină;

-sistemul de armament;

-sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control;

-aparatura de ochire și observare;

-sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului, pentru asigurarea securității aprovizionării pe timp de pace, criză și război.

De sistemul optic ar putea să se ocupe o companie românească, privată, Pro Optica. Compania a aparținut statului român până 2001. Ea lucrează constant la realizarea mai multor produse militare, inclusiv la fabricarea turelei pentru mașinile blindate Piranha 5.

Potrivit mai multor publicații militare românești, Pro Optica ar putea însă contribui cu sistemul optic și la realizarea mașinilor Otokar 4X4.

Problema este că Pro Optica a fost dată în judecată de firma israeliană Elmet, a scris la începutul lunii martie site-ul defenceromania.ro. Informația privind intentarea procesului a fost confirmată pentru Europa Liberă de surse apropiate companiei israeliene.

DefenceRomania a explicat că, după ce Otokar a câștigat contractul cu MApN, în octombrie 2024, Elmet a intentat un proces împotriva Pro Optica la High Court of Justice, Chancery Division, o instanță care se ocupă inclusiv de dispute de business din Marea Britanie.

Motivul?

„O înțelegere din iunie 2020, când companiile Elmet (parte a Elbit) și Pro-Optica au semnat un acord bilateral de cooperare și exclusivitate privind participarea comună la licitația privind vehiculele 4x4 destinate Armatei României. (…) Ulterior, s-a constatat că Pro Optica a ales să colaboreze în calitate de subcontractor principal în România (n.r. al Otokar), fără a informa sau coopera cu Elmet, încălcând astfel obligațiile mutuale prevăzute în acordul bilateral”, explică Defence România.

Update 1 aprilie 2025

La solicitarea Europei Libere, compania Pro Optica precizează referitor la diferendul cu firma israeliană Elbit/Elmet:

„Precizăm că situația la care faceți referire vizează o dispută comercială, în contextul unei încercări de colaborare comercială, care nu s-a materializat și care este analizată de avocații noștri.”

Compania Pro Optica mai spune că turela telecomandată Anubis 3.0. „este o turelă telecomandată, concepută și manufacturată exclusiv cu tehnologie românească, în România, de Pro Optica, aceasta fiind la a treia generație. Pro Optica a produs peste 300 de turele telecomandate din familia Anubis, acestea fiind nu doar testate în România, ci folosite atât în România, cât și internațional. Produsul Anubis a fost omologat oficial de către MApN, iar Pro Optica deține un model de utilitate, înregistrat și valabil, la OSIM, pentru Anubis.”

Otokar a ales deja partenerul din România pentru construirea mașinilor 4X4 pentru Armata Română, a comunicat compania din Turcia Europei Libere. Este vorba despre firma Automecanica SA din Mediaș.

Otokar a transmis redacției:

„Reafirmând angajamentul nostru ferm față de cooperarea industrială locală, în conformitate cu obligațiile noastre contractuale față de Ministerul Apărării Naționale din România, confirmăm că vehiculele Cobra II ATBTU vor fi fabricate local în unitățile Automecanica SA din Mediaș, care este o companie românească de apărare eligibilă ce are capacități suficiente (n.r. de producție).

Această decizie este luată de Otokar ca urmare a unor procese amănunțite de verificare în deplină conformitate cu legislația română și UE. Vă rugăm să rețineți că, Automecanica SA cu sediul în Mediaș este una dintre cele mai importante companii private care are autorizațiile necesare pentru fabricarea de vehicule blindate tactice ușoare din România, unde domnul Serghei Glinka se află printre acționari."

Potrivit Curs de Guvernare, Automecanica SA Mediaș, a fost cumpărată în 2022 de către Serghei Glinka, fost director executiv al celei mai mari companii rusești de material rulant, Transmashholding (cunoscută și ca Transgroup)”.

Pe 24 martie, hotnews.ro a scris că firma Automecanica SA din Mediaș, condusă de Andrei Scobioală și Sergei Glinka, se va ocupa de „linia de producție pentru ATBTU, sistemul de protecție balistică și antimină, suportul rotativ pentru mitraliera cal. 7,62 mm și mentenanță”, conform MApN.

Despre Serghei Glinka a scris și Europa Liberă pe 18 aprilie 2024:

În 2025, Ministerul Apărării vrea să organizeze o nouă selecție de oferte, internațională, pentru 246 de maşini de luptă, simulatoare și suport logistic pentru Infanterie.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat la one2one că Guvernul a aprobat recent un memorandum atât pentru mașinile de luptă pentru Infanterie (MLI) cât și pentru cumpărarea de arme de asalt.

„Pe acestea le-am trecut foarte recent. Acum lucrăm la normele de aplicare a Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare”, a explicat ministrul Economiei.

Guvernul a aprobat Strategia Națională pentru Industria de Apărare în noiembrie anul trecut.

Aprobarea memorandumului pentru achiziția de mașini de luptă MLI de către Guvern este unul dintre primii pași necesari achiziției – aceasta are nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care definește interesul de securitate pentru acest contract.

Ulterior, cu avizul CSAT obținut, Ministerul Apărării va putea cere aprobarea Parlamentului pentru achiziție, iar apoi va organiza licitația internațională.

Pentru aceste mașini, MApN are la dispoziție 2,5 miliarde de euro.

Romaero, în insolvență și cu plângere la DNA pentru pierderea unor terenuri din Băneasa

În ultimii ani, Forțele Aeriene ale Armatei Române și-au completat capabilitățile cu zeci de avioane F-16: are două escadrile complete (32 de avioane) și urmează să-și completeze a treia escadrilă similară.

În plus, în noiembrie 2024, România a semnat cu Guvernul SUA contractul de achiziție a 32 de avioane de vânătoare F-35, în valoare de 6 miliarde de dolari.

În acest context, Forțele Aeriene, care au și alte avioane în afara celor de luptă, au nevoie de centre de mentenanță extinse.

Compania privată românească Aerostar din Bacău este în acest moment autorizată ca centru de mentenanță pentru aeronavele F-16 din dotarea Armatei României. Potrivit site-ului propriu, asigură mentenanță, upgrade, support logistic pentru avioanele F-16 si motorul F100, lucrări periodice și ad-hoc, reparatii pentru fuselaj, aripi și motor, sisteme mecanice, electrice.

Aerostar spune că va face și viitoarele modernizari ale avioanelor F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

O altă companie care s-a ocupat de buna funcționare a avioanelor militare este Romaero, companie situată în cartierul Băneasa din nordul Bucureștiului, și la care Ministerul Economiei este acționar majoritar. În 2024, Romaero a intrat în insolvență: doar în primele șase luni ale anului trecut a avut pierdere de aproape 25 de milioane de lei.

Raportul financiar al companiei din iunie 2024 arată că, între decembrie 2023 și jumătatea anului trecut, datoriile curente ale Romaero au crescut cu peste 125%. Adică de la aproape 362 de milioane de lei la peste 817 milioane de lei. Din care peste jumătate erau, potrivit Guvernului, obligații fiscale restante la bugetul general consolidat al statului.

În iunie 2024, Guvernul a decis că datoriile Romaero să fie preluate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Întrebat de ce crede că Romaero nu este privatizat, liderul sindical Constantin Bucuroiu spune: „Cred că sunt mai mult opreliști de ordin politic.”

Jurnalistul Radu Tudor a scris pe blogul său că, recent, Aerostar Bacău a făcut o ofertă Ministerului Economiei de a prelua Romaero, dar a fost refuzată.

„Forțele Aeriene Române au 4 avioane Hercules C-130 pentru transport tactic ce au nevoie de reparații și upgrade. Deși e centru Lockheed, Romaero nu poate face reparațiile. Trei dintre aeronavele RoAF (n.r. Forțele Aeriene) zac prin hangarele companiei, fără vreo perspectivă certă. Iar al patrulea Hercules, cel mai nou, a fost trimis în Portugalia la reparații pentru că Romaero nu e în stare”, susține Radu Tudor.

Pe măsură ce numărul de avioane va crește, va fi necesar ca Aerostar să-și extindă capacitățile fizice, iar una dintre soluții ar fi preluarea companiei de stat Romaero, spune președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu.

„Ar fi fost o afacere extraordinar de bună ca Romaero să fi fost cumpărat de Aerostar. Ei au o contribuție extraordinară la industria românească și e păcat să nu ajungi să dezvolți Romaero, care are și dotare și oameni și experiență și tot și care printr-un management privat de clasă, cum au ei. Astfel, Romaero ar fi salvat”, crede liderul sindical.

Europa Liberă l-a întrebat pe directorul general al Aerostar, Alexandru Filip, dacă firma sa este intersată de preluarea Romaero și dacă a făcut demersuri în acest sens.

A răspuns directorul Departamentului Marketing al Aerostar, Elena Costache: „Cu privire la subiectele menționate, nu dorim să facem precizări.”

În aprilie 2024, profit.ro a scris că, la finalul lui 2023, Ministerul Economiei a făcut o sesizare penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA), după ce mai multe terenuri importante al Romaero din Băneasa au ajuns la o companie privată imobiliară.

Potrivit publicației, sezizarea viza darea în plată, în schimbul unor datorii, către Hidroelectrica, a mai multor terenuri și clădiri din Băneasa ale Romaero, ipotecate în favoarea producătorului de stat de energie.

Jurnaliștii mai scriau că „pe 15 decembrie 2023, firma One Proiect 23 SRL, redenumită ulterior One Băneasa Airpark SRL, își adjudecase, la o licitație organizată de Hidroelectrica, contra unei sume de circa 4 milioane euro, terenurile și clădirile din bulevardul Ficusului nr. 44, sector 1 din Capitală, ce aparținuseră Romaero”.

Europa Liberă a întrebat DNA, pe 25 martie 2025, în ce stadiu se află dosarul deschis la cererea Ministerului Economiei. Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.

Romaero a pierdut în ultimii ani mai multe șanse de a deveni o companie profitabilă.

Una dintre ele a reprezentat-o eșecul Romaero de a deveni centru de mentenanță pentru compania americană Lockheed Martin. Compania din București și Sikorsky, parte a grupului american Lockheed Martin, au semnat un acord de parteneriat industrial, în martie 2018. El nu s-a mai dezvoltat.

În schimb, compania americană a semnat parteneriate cu Aerostar Bacău, iar în mai 2024 Aerostar și Lockheed Martin au inaugurat la Bacău primul centru de mentenanță din Europa pentru sisteme de rachete HIMARS.

Lockheed Martin a precizat atunci că „noua facilitate întărește relația existentă între compania globală de apărare și aerospațială Lockheed Martin și Aerostar S.A., care au colaborat în activități similare de susținere pentru flotele de luptă Black Hawk și F-16 din România”.

În schimb, în octombrie 2024, fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a semnat cu omologul său maghiar, Márton Nagy, un proiect de colaborare între Romaero și compania de la Budapesta AEROPLEX Central Europe Ltd.

Proiectul vizează înființarea unui hub de mentenanță și reparații pentru aeronave civile.

Ministrul Economiei promite că România va produce în 2025 drone militare în serie

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a promis la interviurile one2one de pe 13 martie că specialiștii mai multor institute de cercetare de stat lucrează în momentul de față la un prototip de dronă care va putea fi folosită atât în scop militar cât și civil.

„Lucrăm (la construirea dronei, n.r.) împreună cu colegii noștri de la Carfil, care e tot o companie aflată în subordinea Ministerul Economiei. Avem luată partea de cercetare de la INCAS (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli, din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării) și de la Comoti (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare), iar în momentul de față suntem pregătiți cu un concept al nostru, al României.”

„Anul acesta, dacă toate sunt bune, o să avem producție de serie de drone în România”, a declarat ministrul.

Una dintre entitățile implicate în acest proiect este Asociația AVS România (Unmanned Vehicle Systems - Sisteme de vehicule fără pilot), spune președintele organizației, Augustin Lupu.

El adaugă că în România există companii românești care produc drone și subansamble pentru aviație de 20 de ani și nominalizează AFT (Autonomous Flight Technologies).

Lupu spune că proiectul „drona românească” nu este unul ipotetic.

Vorbește însă la viitor despre proiectul anunțat de ministrul Economiei și despre o eventuală implicare a producătorilor privați în proiect.

„Producția în serie se poate realiza în România într-un timp scurt, mai ales datorită existenței în mediul privat a unor linii de producție în acest domeniu și a experților români, recunoscuți internațional în domeniul aviației. Sunt sigur că noi, cei din industria națională de apărare, cu capital autohton, putem integra destul de repede în producție elementele deja existente pe piață sau aflate în stadiu avansat de maturitate tehnologică”, explică Augustin Lupu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.