Intervenția are loc după ani de zile, timp în care Tunisia s-a confruntat cu paralizie politică, corupție, declin al serviciilor publice și o creștere a șomajului în rândul populației.
Duminică noaptea, într-un anunț televizat, președintele Saied a anunțat că a invocat Constituția pentru demiterea guvernului de la Tunis și înghețarea activității Parlamentului timp de 30 de zile.
Acesta a suspendat, de asemenea, imunitatea prin lege a membrilor parlamentului și a anunțat că preia controlul biroului procurorului general.
Președintele Saied a îndemnat populația să nu apeleze la violență.
„Avertizez pe oricine se gândește să recurgă la arme ... și oricine trage un glonț, forțele armate vor răspunde cu gloanțe”, a spus acesta.
Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în Tunis, capitala Tunisiei, dar și alte orașe din provincie pentru a-l susține pe Saied, iar președintele s-a alăturat mulțimii pe bulevardul Habib Bourguiba – locul în care a izbucnit primăvara arabă, o serie de proteste care s-au petrecut în mai multe țări din Orientul Mijlociu.
Violențele împotriva principalului partid aflat la putere în Parlament, Ennahdha, s-au intensificat după anunțul președintelui.
Susținătorii acestuia au luat cu asalt sau au încercat să pătrundă în birourile partidului politic din Monastir, Sfax, El Kef și Sousse, în timp ce în Tozeur aceștia au incendiat premisele.
Susținătorii și oponenții președintelui s-au bătut cu pietre în fața Parlamentului, luni dimineață, iar un bărbat așezat pe trotuar a fost văzut cu răni în jurul capului.
Mișcarea, însă, aduce aminte de o lovitură de stat mai degrabă decât de o soluționare a crizei democratice din țară.
Armata a fost trimisă la palatul guvernului și i-a prevenit, luni dimineața, pe oamenii veniți la muncă să pătrundă în clădire. Trupele armate au înconjurat, de asemenea, parlamentul și l-au oprit afară pe Rached Ghannouchi, președintele Parlamentului.
Postul de televiziune Al-Jazeera a anunțat totodată că poliția a pătruns în biroul lor și i-a dat afară pe jurnaliștii aflați în clădire. Forțele de ordine au început percheziționarea bunurilor, inclusiv a celor personale, fără ca acestea să prezinte un mandat.
„Nu am primit nicio notificare prealabilă cu privire la evacuarea biroului nostru de către forțele de securitate”, a declarat Lotfi Hajji, șeful biroului Al Jazeera din Tunisia.
Președintele Saied a acționat la o zi după ce o serie de proteste anti-guvernamentale au erupt în Tunisia, ca urmare a creșterii numărului de infectări cu Covid-19. Oamenii sunt totodată nemulțumiți de conducerea politică defectuoasă și de deprecierea economiei din ultimii 10 ani, de când țara și-a început tranziția către democrație.
Cronologia unei democrații tinere
În decembrie 2010, un vânzător de legume își dă foc după ce poliția îi confiscă căruța. Moartea și înmormântarea acestuia stârnesc proteste împotriva șomajului, corupției și represiunii de la acea vreme din Tunisia.
La scurt timp după începerea protestelor, în ianuarie 2011, liderul autoritar al Tunisiei, Zine El Abidine Ben Ali părăsește țara și se refugiază în Arabia Saudită, fapt ce pornește o serie de proteste în Orientul Mijlociu.
Tunisia organizează alegeri legislative în octombrie 2011, moment în care partidul moderat islamic, Ennahdha, câștigă cele mai multe locuri în parlament. Guvernul condus de Ennahda este demis în urma protestelor din 2013, când liderul opoziției seculare, Chokri Belaid, este asasinat.
Cu toate acestea, Ennahdha revine la putere în decembrie 2014, iar de atunci reușește să conducă doar în coaliții.
În urma atacurilor teroriste din 2015 și a economiei lente, oamenii votează divizat la alegerile din 2019, iar politicienii îl aleg pe Kais Saied ca președinte.
După luni în care aceștia se chinuie să formeze și să țină în viață un guvern stabil, Saied îl nominalizează în august 2020 pe Hichem Mechichi drept prim-ministru.
În ianuarie 2021, noi proteste erup în orașele din Tunisia ca urmare a violențelor din rândul poliției și al impactului pandemiei de Covid-19 asupra economiei.
Facebook Forum