Bogdan Badea, CEO eJobs România, spune pentru Europa Liberă, că tinerii sunt dornici să lucreze, în pofida crizei pandemice.
- În prezent, tinerii sunt mai activi pe piața forței de muncă decât erau înainte de pandemie;
- Categoria de vârstă 18-24 de ani se află, în acest moment, pe locul 2 în ceea ce privește gradul lor de activare pe piața forței de muncă;
- Mediul de lucru contează cel mai mult pentru tineri atunci când își caută un loc de muncă;
- Ar trebui acordată o mai mare importanță programului de îndrumare în carieră pentru tineri;
- De multe ori, tinerii își caută un loc de muncă diferit de ceea ce au studiat în facultate;
- Instituțiile de învățământ ar trebui să-i pregătească pe tineri, astfel încât teoria să fie în concordanță cu ceea ce vor face ulterior la locul de muncă;
- Angajatorii sunt dispuși să investească în dezvoltarea profesională a tinerilor;
- Cu cât studiile absolvite de tineri au un grad ridicat, cu atât salariul este mai mare;
- În orașele mici, șansele de angajare ale tinerilor sunt mult mai mici decât în marile orașe;
- Cele mai căutate locuri de muncă de către tineri sunt cele care au un volum mare de recrutări;
1. Ce șanse de angajare au avut tinerii, în contextul crizei pandemice?
Bogdan Badea: „Cam 30%-40% din locurile de muncă din această perioadă au fost către tinerii fără experiență, pentru că așa sunt la noi în platformă - sunt joburi care sunt puse pe site. Și de menționat este că se dorește această zonă de fără experiență: tinerii la început de drum - fie că vorbim de terminarea liceului și apoi de angajare, fie că vorbim de începutul sau de finalul facultății, practic include mai multe zone. Din 2020, imediat după apariția pandemiei, au fost poate mai puține opțiuni ca de obicei, și asta cred că s-a văzut. Tinerii au sesizat acest lucru și am avut cel mai mare număr de tineri care s-a activat pe piața forței de muncă în 2020, comparând cu orice am avut noi înainte de pandemie".
2. Cât de mult contează stagiile de practică, internship-urile sau activitățile de voluntariat, în lipsa unei alte experiențe profesionale în rândul tinerilor?
Avem destul de mulți tineri, chiar și de 16, 17, 18 ani, care vor să se angajeze.
Bogdan Badea: „Sunt elemente foarte importante. Fie că ai fost într-o organizație de studenți, fie că ai învățat o limbă străină foarte bine - care nu e neapărat engleza - orice poți scoate în evidență, astfel încât să ieși în ochii angajatorilor ca un om care se implică sau care vrea să facă diferența - contează foarte mult. Pentru noi, sincer, în 2020, singura surpriză total plăcută a fost activarea tinerilor pe piața muncii. La noi, categoria 18-24 de ani era pe locul 4 înainte de pandemie. Categoria 1 era de 25-35 de ani - cei care își schimbă cel mai des locul de muncă și cei mai activi pe piața forței de muncă, apoi era cea de 35-45 de ani, 45-55 de ani, și de abia pe locul 4 era categoria 18-24 de ani. Odată cu pandemia, categoria 18-24 de ani a ajuns pe locul 2. În acest moment, locul 1 a rămas la cei care vin din grupa de vârstă 25-35 de ani, iar pe locul 2, cu 30% din totalul aplicărilor, este categoria 18-24 de ani și se menține pe acest loc la o distanță, zic eu, considerabilă față de locul 3. Avem o categorie de tineri pe care pandemia, culmea, i-a activat pe piața forței de muncă, ei au început să aplice mai devreme, adică ar fi o scădere a vârstei, la noi. Înainte de pandemie, cei care își doreau să-și caute un loc de muncă, așteptau să termine, în general, facultatea sau erau în ultimul an de facultate. Avem destul de mulți tineri, chiar și de 16, 17, 18 ani, care vor să se angajeze, fie în internship, fie muncă sezonieră, chiar muncă full-time sau muncă de weekend în aceste contexte, pentru că sunt multe companii care au început să permită acest lucru. Deci, vedem o activare foarte, foarte puternică pe segmentul 18-24 de ani”.
3. Ce contează cel mai mult pentru tineri atunci când caută un loc de muncă: salariul, perspectivele de dezvoltare profesională, stabilitatea, o atmosferă plăcută în cadrul echipei sau posibilitatea de a lucra part-time?
Bogdan Badea: „În general, ține foarte mult de personalitate, nu știu dacă neapărat putem să generalizăm, evident că pentru cei care au ambiții încă de la început de drum, perspectiva de carieră este foarte importantă. Cred că mediul de lucru este cel care ar fi un element comun cam pentru toți. Tinerii în ziua de azi caută un loc de muncă unde să se simtă bine, unde să vină cu plăcere. În general, au mentalitatea că ei dacă nu se simt bine la locul de muncă, nu mai vin mâine. Nu putem să-i comparăm cu generațiile anterioare care mai spuneau: OK, mai tragem puțin, un an, doi, trei, chiar dacă nu-mi place, astfel încât să-mi construiesc o carieră, un CV, nu pot să renunț acum. Ei bine, ei renunță acum din punctul acesta de vedere, și este de apreciat. Practic, așteaptă respect din partea angajatorilor, așteaptă o atmosferă plăcută, așteaptă de multe ori să li se dea feedback constant și în timp real. Cu generația nouă nu prea mai merge valoarea de performanță o dată pe an, pentru că nu au răbdarea necesară să aștepte ianuarie 2022, ca să-i faci evaluarea pentru tot ce a făcut în anul 2021, de exemplu. Ei vor atunci, după fiecare proiect, poate după fiecare lucru mai important pe care îl fac - să le zici e bine, nu e bine, uite ce ai putea să îmbunătățești. Deci, e o generație care vrea foarte multă comunicare și o atmosferă plăcută. Salariul nu aș putea spune că este determinant la început de carieră. Adică, nu cred că nu alegi un loc de muncă care ți se oferă, pentru că ai un salariu mai mic la intrare. Dar vor, după ce intră pe poziția respectivă, să li se mărească salariul sau să li se zică când li se va mări salariul, adică niște lucruri concrete, ceea ce iar mi se pare lăudabil, dar nu cred că salariul de intrare este factor determinant în acest context".
4. Cât de importante sunt programele de îndrumare în carieră pentru tineri?
Nu este nimeni lângă tine să te întrebe ce vrei, ce aptitudini și competențe ai, ce ți-ar plăcea să faci în viață.
Bogdan Badea: „Din păcate nu atât de importante pe cât ar trebui să fie. Nici nu cred că sunt foarte bine executate în acest moment, și foarte bine promovate. În afara României, tinerii încă de la începutul liceului sunt îndrumați să vadă către ce zonă să se ducă, poate de multe ori sunt îndrumați către meserii, adică nu e nevoie să facă neapărat o facultate. La noi, din păcate, tu alegi, ca elev de liceu, sau de multe ori ești îndrumat de părinți, adică nu prea ai o liberă alegere în care să zici: da, mi-ar plăcea foarte mult, am discutat cu consilieri în carieră. De exemplu, să zică: mie chiar mi-ar plăcea să fiu cofetar, mi se pare o super meserie, sau mi-ar plăcea să fiu instructor de ski, asta mi-ar plăcea să fac toată viața, să învăț copiii sau adulții să schieze - dau acum exemple pur teoretice. Dar nu este nimeni lângă tine să te întrebe ce vrei, ce aptitudini ai, ce competențe ai, ce ți-ar plăcea să faci în viață”.
5. De obicei, tinerii fără experiență își caută un loc de muncă în domeniul pe care l-au studiat în timpul facultății?
Bogdan Badea: „La noi, din păcate, cred că e cel mai mare procent din Uniunea Europeană în acest moment - avem cei mai mulți români care nu au mers către meseriile despre care au studiat în facultate. Practic, ne alegem o facultate că e cool, că zice mama, că zice tata, că se înscriu colegii noștri, nu știm cu ce se mănâncă, nu știm dacă o să ne placă, o facem pentru că societatea ne-a împins în direcția respectivă dintr-un motiv sau altul și, după care, ne ducem într-o direcție total diferită față de facultatea pe care am făcut-o".
6. Cum ar putea fi consolidate legăturile dintre instituțiile de învățământ și angajatori?
Din păcate, avem un mit în care tinerii nu sunt foarte statornici la locul de muncă.
Bogdan Badea: „Cred că aici, cel mai important ar fi să existe practic o corelare cu cererea de pe piața forței de muncă, adică nu știu cine ar trebui să coordoneze, dar hai să dăm un exemplu concret: dacă aș fi o facultate de la Politehnică, m-aș întâlni, poate, cu toți angajatorii din IT sau din inginerie și i-aș întreba: în următorii 5-10 ani de zile, ce meserii veți avea la voi, care sunt limbajele de programare care se vor cere, care sunt direcțiile către care mergeți voi, astfel încât noi să schimbăm programa, ca să pregătim tinerii absolvenți de Politehnică să meargă către direcția respectivă, să nu-i mai învățăm limbaje de programare pe care nu le mai folosesc companiile de 5 ani de zile, cum, din păcate, se întâmplă în acest moment. Deci, practic, o discuție despre ce va fi nevoie mai mult decât despre ce e nevoie, că până la urmă vorbim de schimbarea programei și tot ceea ce înseamnă, lucrurile nu se pot face de pe azi pe mâine. Practic, o corelare a lor în următorii 5-10 ani de zile, astfel încât să pregătim tineri să muncească, nu să fie șomeri sau să se ducă într-un alt mediu față de care erau pregătiți, pentru că și aici este o problemă. Dacă facultățile pregătesc șomeri cu diplomă, nici asta nu mi se pare corect, pentru că, mai ales, facultățile particulare vor să facă bani, dar important ar fi să se vadă, poate, și câți oameni s-au angajat, aici cred că se pot face niște studii post-absolvire cum se fac în Statele Unite, astfel încât să vedem către ce cale s-au dus absolvenții facultăților, adică la facultatea particulară y să urmărim studenții care au absolvit în ultimii 5 ani și să vedem dacă au mers pe calea pe care au făcut facultatea, dacă lucrează în domeniul respectiv și care e salariul de încadrare, în America se face acest lucru. Și atunci tu, poate, viitor student, o să alegi în cunoștință de cauză: la facultatea y, 90% din absolvenți nu s-au angajat în domeniul pe care l-au absolvit și salariul mediu e atât față de facultatea x unde 50% dintre absolvenți lucrează în ce trebuie și au și salariul cu 30% mai mare. Altfel îți va fi ție ca alegere când vei vedea că merită să faci o facultate care te duce către calea cea corectă și, practic, o să obții și venituri mai mari pe termen lung".
7. Cum îi percepe piața pe tinerii care vor să lucreze?
Bogdan Badea: „Îi percepe ca o pepinieră pentru acea companie, astfel încât să-și desfășoare activitatea pe termen lung. Din păcate, avem un mit în care tinerii nu sunt foarte statornici la locul de muncă, de ce zic că-i mit, pentru că se întâmplă în companiile cu o populație mare și, poate, nu cu o politică foarte coerentă de integrare a acestor tineri în compania respectivă. Dar eu zic că percepția sună corect, pentru că sunt percepuți ca niște persoane care sunt importante, nu neapărat vin cu niște cunoștințe foarte puternice din liceu, din școala profesională sau din facultatea pe care au absolvit-o, și companiile sunt dispuse să se investească în ei - training, integrarea lor în companie - și să le dea acele cunoștințe de care au nevoie, astfel încât chiar să facă meseria respectivă".
8. Între ce sume variază salariul net lunar oferit de angajatori pentru următoarele trei categorii: tânărul care se angajează imediat după terminarea liceului, studentul în primul an de facultate, dar și proaspătul absolvent?
Absolvenții de liceu sau de școli profesionale, în general, primesc între salariul minim și mediu pe economie.
Bogdan Badea: „E destul de greu de zis, depinde. Evident că pentru cei care absolvă facultatea, salariile de încadrare sunt mai ridicate la ei față de cei care termină doar liceul sau o școală profesională. Este evident că atunci când ești absolvent de facultate, până și legea, te obligă să dai un salariu mai mare. În funcție de facultatea pe care o faci iar e o diferență foarte mare. În IT și în inginerie, și chiar în construcții în acest moment - pentru că e o cerere foarte puternică - salariul de intrare e mult mai mare față de cel de la Facultatea de Management sau de Marketing, care sunt poate mai generaliste. Deci, pentru facultăți mai specifice, salariul de încadrare, chiar și pentru tineri, este mai ridicat decât pentru facultăți generaliste și este evident că pentru absolvenții de studii superioare, salariul net este mai mare decât media. Absolvenții de liceu sau de școli profesionale, în general, primesc între salariul minim și mediu pe economie. În cazul absolvenților de facultate, cred că putem să vorbim de un salariu peste salariul mediu pe economie sau pe acolo, în anumite cazuri".
9. Câți dintre tinerii care aplică pentru joburi sunt chemați la interviu?
Bogdan Badea: „Având în vedere că mulți, după două-trei luni de căutări, nu mai aplică și practic și-au găsit un loc de muncă, aș spune că depinde foarte mult de personalitate, de orașe - în orașele mari, în continuare, cererea e foarte puternică și acolo cred că ritmul de chemare la interviu este mult mai alert. Dacă vorbim de orașele mai mici sau de zona rurală, din păcate sunt destul de puține șanse și destul de puțini angajatori care pot integra tineri, pentru că nu sunt atât de multe locuri de muncă noi".
10. Care sunt cele mai căutate locuri de muncă de către tineri?
Bogdan Badea: „Cele mai căutate sunt cele cu un volum mare de recrutări: retail, zona comercială, zona de curierat, call-center - pentru tineri, sunt o pepinieră foarte bună, unde sunt volume mari de angajări acolo se duc și tinerii. Deci, ei nu se duc către un domeniu unde este greu să se angajeze, se duc către domeniul unde există un volum foarte mare de locuri de muncă, ca să-și crească șansa, să fie pragmatici, așa cum deja este generația lor”.
