„În această perioadă au venit mai mulți oameni să își caute un loc de muncă. Sunt mulți care, din cauza pandemiei, s-au trezit fără un loc de muncă peste noapte”, ne-a explicat directoarea de producție a unei companii autohtone de mase plastice, care a dorit să își păstreze anonimatul.
Compania la care lucrează a avut comenzi mari în perioada pandemiei, mai ales în primele luni când, din cauza carantinei, din China nu au mai ajuns pe piața românească atât de multe produse și astfel a fost nevoie de mai multă mână de lucru.
„Noi am avut în permanență un anunț că angajăm pe diverse funcții în fabrică și începutul anului a fost cam sărăcuț. Odată cu pandemia au început să apară unul câte unul [candidații pentru locurile de muncă, n.r.], iar, la un moment dat, a venit chiar un grup de persoane pentru că s-a desființat o fabrică de lângă noi. Am acoperit practic tot ce aveam nevoie în momentul acela. Mai mult, am mai creat și niște schimburi în plus”, explică ea.
Pe de altă parte, spune directoarea de producție, în ultimele luni au venit să se angajeze foarte mulți români întorși în țară pentru că au rămas acolo fără un loc de muncă.
Recunoaște că, în acest caz, există și reversul medaliei. În contextul în care economiile europene încearcă să reintre pe făgașul de dinainte de pandemie, oamenii vor să se reîntoarcă în străinătate, iar locul de muncă găsit în țară este abandonat rapid: „Am deja două demisii pe masă, ambii pleacă înapoi în străinătate. Aș fi vrut să știu și eu dinainte [că ei considerau acest job unul temporar] pentru că unul dintre ei primise instructaj de șef de tură”. Și nu doar ei pleacă, fluctuația de personal se resimte și aici, chiar dacă această zona de producție pare să fi fost mai ferită de efectele pandemiei.
Peste 480.000 de români, fără un loc de muncă
Numărul celor care rămân fără un loc de muncă pare să crească puțin câte puțin.
Potrivit Institutului Național de Statistică rata șomajului a urcat, în luna iulie, la 5,4%, adică peste 480.000 de persoane cu vârste între 15 și 74 de ani nu au un loc de muncă, fie că sunt sau nu cuprinse în schema de ajutor de șomaj. Este unul dintre cele mai mari niveluri ale șomajului din 2017 încoace. Față de luna iunie, sunt cu 10.000 mai multe persoane rămase fără un loc de muncă.
Din datele Ministerului Muncii, reiese că, doar la nivelul lunii iulie, peste 280.000 de persoane sunt în evidențele AJOFM, adică primesc indemnizația de șomaj.
„Șomajul a crescut ca urmare a contractării economiei. Criza sanitară COVID-19 a afectat puternic multe sectoare. Câteva (cum ar fi HoReCa, transporturile sau industria de divertisment) și-au întrerupt activitatea fie în totalitate fie parțial. În mod evident, astfel de companii, neavând venituri, nu pot susține costurile dinaintea pandemiei, salariile fiind una din cele mai importante categorii de costuri”, a explicat, pentru Europa Liberă, Oana Munteanu,senior manager People & Organization în cadrul companiei de consultanță PwC România.
Pe de altă parte, Mihaela Mitroi, partner în cadrul companiei de consultanță EY Romania și lider pentru regiunea Europa de Sud-Est, spune că șomajul „pare sa fie pe o pantă ascendentă”, însă nu poate estima cu cât va crește numărul celor care își vor pierde locurile de muncă.
„Dacă ne uităm la țări mai dezvoltate decât noi și care și-au permis programe mai ample de susținere economică, și acolo șomajul a crescut. Creșterea sau nu a șomajului, în acest moment, depinde foarte mult de două aspecte. În primul rând, de felul în care evoluează criza de sănătate publică, iar al doilea aspect ține de apetitul pentru investiții și consum”, a argumentat ea pentru Europa Liberă.
De fapt, experții atrag atenția că adevărata față a crizei se va resimți spre finalul anului sau la începutul anului 2021.
În plus, atrage atenția că, măsurile luate de stat pentru industriile puternic afectate de pandemie, cum ar fi șomajul tehnic, sunt doar pe termen scurt și că „indiferent cât de bogate sunt schemele pe care guvernul le aplică, acestea nu pot suplimenta o funcționare eficienta a economiei”.
„Pentru aceste industrii, perspectiva revenirii la veniturile dinainte de pandemie este de minim 2 ani, iar după unele estimări chiar 3 ani”, subliniază Oana Munteanu, punctând că, deși numărul de contracte suspendate a scăzut semnificativ, este alarmant faptul că a crescut numărul de contracte încetate.
Nu e loc pentru toată lumea
Deocamdată, reducerile de personal au fost făcute în special de către companiile mici, care resimt mai acut presiunea banilor și pot lua decizii mai rapid decât companiile mai mari. „Companiile mari însă au încercat să-și păstreze forța de muncă, apelând la rezerve sau la ajutor de stat, însă este tot mai evident că nu vorbim de o criză economică în formă de V, cu revenire rapidă, ci mai degrabă o recesiune cu mai multe vârfuri și reveniri”, mai spune experta PwC.
În momentul în care și marii angajatori, mai puțin agili în luarea deciziilor decât micile companii, vor avea aceeași reacție de a ține în frâu costurile, atunci, subliniază Oana Munteanu, România va avea „o problema socială semnificativă, mai ales că sectoarele care sunt în creștere nu sunt sunt foarte mari, iar ca profil de competențe, nu au cum să absoarbă resursa de muncă disponibilizată. O excepție poate fi segmentul de construcții”.
În opinia ei, categoriile cele mai vulnerabile sunt reprezentate de persoanele cu nivel de calificare sau educație redus, categorie în care și deficitul de forță de muncă a fost în creștere în ultima perioadă. De partea cealaltă a baricadei se vor afla cei care sunt înalt calificați sau capabili să se adapteze rapid noilor cerințe de pe piața muncii.
Pe de altă parte, Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare online eJobs, spune că, în ultimele trei luni, au fost întregistrate peste 1,2 milioane de aplicări pentru locurile de muncă din România și din străinătate, iar printre persoanele care și-au căutat cel mai activ un loc de muncă au fost tinerii aflați la început de carieră. „Nu doar că aplică mai mult decât înainte, dar își și doresc să se angajeze mai repede”, a explicat, pentru Europa Liberă, Bogdan Badea.
Totuși, numărul de job-uri noi care apar lunar pe piață este mic, cam de patru ori mai mic față de numărul celor care și-ar dori un loc de muncă.
„Este clar că nu toți pot fi absorbiți de oferta din piață. Credem că, odată cu venirea toamnei, lucrurile vor începe să se dezghețe și să se mai echilibreze piața, însă va mai dura puțin până când vom putea vorbi despre o reechilibrare complete”, punctează el.
Pe viitor, spun specialiștii, lupta pentru ocuparea unui loc de muncă va fi mai dură și se va duce în special către domeniile care și-au dovedit rezistența în fața pandemiei de coronavirus.
Facebook Forum