„Încercarea de a o repatria forțat pe Kristina Țimanovskaia împotriva propriei sale voințe este un alt exemplu al brutalității represiunii regimului (lui Alexandr Lukașenko) care lovește în toate categoriile societății din Belarus, inclusiv sportivii, și nu respectă niciun armistițiu olimpic”, a declarat Nabila Massrali, o purtătoare de cuvânt a șefului diplomației UE, Josep Borrell.
În comentarii adresate Reuters, Massrali și-a exprimat „deplina solidaritate” a Bruxelles-ului cu Țimanovskaia și a apreciat „faptul că în Polonia i-a fost acordată o viză umanitară”.
Sportiva a fost văzută intrând în Ambasada Poloniei pe 2 august, după ce a făcut apel la autoritățile japoneze să nu permită să fie trimisă în țară împotriva voinței sale și să petreacă noaptea pe aeroportul internațional din Tokyo.
„Pot confirma că am emis o viză umanitară. Pot confirma că-i vom oferi tot sprijinul necesar în Polonia dacă dorește să-l o folosească", a declarat adjunctul ministrului polonez de externe Pawel Jablonski pe 2 august.
Oficialii polonezi au declarat că atleta a cerut viza umanitară și că este eligibilă pentru a obține statutul de refugiat în Polonia.
Fundația Solidaritate Sportivă în Belarus (BSSF) a declarat că i-a achiziționat sportivei un bilet de avion către Varșovia, unde aceasta intenționează să solicite azil. De asemenea, soțul ei, Arsen Jdanevici, a plecat din Belarus în Ucraina.
Țimanovskaia a spus că i-e teamă că ar putea fi arestată în țara sa natală din cauza criticilor pe care le-a exprimat pe rețelele de socializare cu privire la decizia antrenorilor săi de a o înscrie într-o cursă pentru care nu este pregătită.
Situația atletei a devenit critică atunci când sportiva a fost dusă, pe 1 august, împotriva voinței ei, pe aeroportul Haneda din Tokyo, pentru a fi trimisă forțat în țară. Atunci, femeia a cerut ajutorul autorităților nipone din aeroport, declanșând instantaneu oferte de sprijin din partea Poloniei, Franței, Republicii Cehe și Slovaciei.
Ministerul japonez de Externe colaborează cu organizatorii jocurilor de la Tokyo, precum și cu Comitetul Olimpic Internațional (COI). Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) este, de asemenea, implicat în eforturile de rezolvare a situației sportivei.
Reacțiile internaționale de răspuns la cererea ei de ajutor au fost lăudate de ambasadorul SUA în Belarus, Julie Fisher.
SUA sunt printre cei mai importanți critici ai încălcării drepturilor omului de către Alexandr Lukașenko și ai represiunii la care acesta supune mișcarea pro-democrație din țara sa, care contestă rezultatul alegerilor prezidențiale din august 2020, despre care spune că au fost fraudate de autocratul aflat la putere neîntrerupt din 1994.
„Datorită acțiunii rapide a autorităților japoneze și poloneze, Țimanovskaia se poate sustrage încercărilor regimului Lukașenko de a discredita și de a umili acest sportiv de la (olimpiada) #Tokyo2020 pentru exprimarea opiniilor sale”, a spus Julie Fisher într-un tweet.
Lukașneko consideră de mult timp sportul ca un forum eficient de propagandă personală pentru combaterea știrilor despre deceniile de încălcări ale drepturilor omului și represiune politică în Belarus.
El a fost șef al Comitetului Național Olimpic Belarus, până când a predat recent conducerea acestuia fiului său cel mare, Viktor, într-un demers contestat de Comitetul Olimpic Internațional.
Alexandr Opeikin, un purtător de cuvânt al BSSF, care-i sprijină pe sportivii opoziției, a declarat pentru Current Time că temerile atletei au sporit mai ales după ce ea a început să fie înfierată pe canalele TV de propagandă.
Atleta trebuia să concureze la cursa de 200 de metri pe 2 august când antrenorii ei i-au ordonat să-și facă bagajele înainte de a o duce la aeroport.
Femeia a susținut pe rețelele de socializare că a fost introdusă forțat de oficialii belaruși la ștafeta de 4x400 de metri feminin din 29 iulie, după ce unii membri ai echipei au fost declarați neeligibili pentru că nu au făcut suficiente controale antidoping, responsabilitate care aparține federației conduse de fiul lui Lukașenko.
„De ce trebuie să plătim noi greşelile Federaţiei? (...) Nu este normal. Nu aş fi reacţionat niciodată atât de dur, dacă mi s-ar fi explicat în prealabil întreaga situaţie şi aş fi fost întrebată dacă sunt capabilă să alerg pe 400 de metri”, a spus sportiva, potrivit agențiilor de știri.
Comitetul olimpic din Belarus a declarat oficial că Țimanovskaia s-a retras de la jocurile olimpice, la sfatul medicilor preocupați de „starea ei emoțională și psihologică”, afirmație calificată de atletă drept o minciună.
Euroradio și grupul Nick și Mike de pe Telegram și YouTube, care monitorizează drepturile omului în Belarus, au publicat pe 1 august o înregistrare audio despre care se spune că a fost făcută în timpul unei discuții a doi oficiali sportivi din Belarus cu atleta.
Cele două voci masculine din înregistrare îi spun sportivei că decizia ei de a ridica problema antrenorilor pe rețelele de socializare a fost „o prostie”, pentru că „oamenii își pot pierde slujba” și că ea ar trebui să se întoarcă urgent în Belarus.
Ziarul Nasha Niva l-a identificat pe unul dintre indivizii din înregistrare ca fiind antrenorul principal al echipei naționale din Belarus, Iuri Maisevici. Grupul Nick și Mike a identificat cea de a doua voce din înregistrare ca fiind reprezentantul Comitetului Olimpic Belarus, Artur Șumak.
„Mergi acasă. Nu scrie nimic nicăieri. Nu da niciun comentariu. Îți redau cuvânt cu cuvânt ce mi s-a spus", spune unul dintre bărbați în timp ce pe fundal se aude plânsetul unei femei. „Dacă dorești să concurezi în continuare în numele Republicii Belarus, ascultă ce ți se recomandă. Mergi acasă la părinți sau în altă parte. Lasă această situație să treacă. În caz contrar, cu cât te agiți mai mult va fi ca atunci când o muscă se mișcă într-o pânză de păianjen: cu cât se întoarce mai mult, cu atât se încurcă mai rău.”
Cealaltă voce masculină din înregistrare îi sugerează atletei să nu-i spună nimic soțului sau rudelor sale și repetă apelul ca ea să se întoarcă de urgență în Belarus.
Țimanovskaia a confirmat pentru Current Time, rețeaua în limba rusă administrată de RFE / RL în cooperare cu VOA, că vocea feminină din înregistrare este a ei.
Comitetul Olimpic Internațional i-a cerut celui din Belarus să ofere explicații detaliate cu privire la situația cu care se confruntă atleta, a transmis Deutsche Welle pe 2 august.
De altfel, Comitetul Olimpic Internațional a refuzat să recunoască în martie conducerea reprezentată de Viktor Lukașenko, cerând „o mai bună protecție a drepturilor sportivilor și apărarea lor de orice discriminare sau presiune nejustificată”.
Lukașneko are interzis la Jocurile Olimpice de la Tokyo de către Comitetul Olimpic Internațional după ce tot mai mulți sportivi s-au plâns că s-au confruntat cu represalii și intimidări după participarea la protestele împotriva rezultatului alegerilor în urma cărora s-a instalat la putere pentru al șaselea mandat consecutiv.
