După o iarnă în care s-au spălat cu apă încălzită pe aragaz și au cumpărat calorifere electrice, numeroși bucureșteni au decis să facă pasul debranșării de la rețeaua centralizată de energie. Doar că nu mai are are cine să îi ajute.
„Eu nu mai iau lucrări. Sezonul de debranșare este până în 31 august, însă anul acesta, față de alți ani, cererea este foarte mare iar noi suntem un număr limitat de firme care lucrăm acest tip de proiect. Cererea a depășit puterea noastră de a lucra”, explică, pentru Europa Liberă, Mari, care este inginer termoenergetician și se ocupă de debranșări în București din 2018.
Cu toate problemele de iarna trecută din București, adaugă ea, „normal că a crescut cererea, ceea ce a dus la un blocaj la capitolul servicii – proiectare. Dacă era mai multă forță de muncă era altceva”.
„Unii ar fi plătit mai mult, dar degeaba”
Numeroase firme oferă servicii de debranșare, fie că au angajați care pot întocmi proiectele tehnice, fie că subcontractează acest serviciu.
Reprezentantul unei astfel de companii spune pentru Europa Liberă că nu mai găsește de ceva vreme nicio firmă și niciun specialist care să îi permită să mai ofere serviciul de debranșări. „Nu mai facem debranșări. Am căutat și alte firme pe lângă cea cu care lucram până acum și nu am găsit. De o lună de zile nu mai găsesc, de când ne-a spus cel cu care colaboram că nu mai ia proiecte. M-am rugat de el de câte ori a venit un client mai insistent, unii voiau chiar să dea mai mulți bani, dar degeaba, m-a refuzat. Și atunci am zis, ’lasă că sunt și alte firme’. N-am mai găsit niciuna care să ia proiecte de debranșare. Au prea multe cereri”, spune Claudiu pentru Europa Liberă.
Pentru debranșare, un locuitor din București trebuie să depună la Termoenergetica (gestionarul rețelei de termoficare după falimentul din 2019 al RADET), până în 31 august, un „dosar complet” în care trebuie să se regăsească:
- cererea de debranșare totală;
- acordul vecinilor;
- acordul asociației de proprietari;
- contract/factură distribuitor gaze naturale;
- copie factură fiscală și copie carte tehnică în cazul unor surse de încălzire electrice;
- proiectul tehnic de debranșare;
Pentru realizarea acestui proiect, și, de cele mai multe ori, pentru verificarea și depunerea întregii documentații, există în București numeroase firme, care însă nu au mai făcut față anul acesta.
„Am început să caut la începutul lui iunie, am mers direct la o firmă recomandată de un prieten. Mi-au zis să mai încerc peste trei săptămâni. Am revenit și mi-au zis că nu mai iau dosare noi sezonul ăsta pentru că au multe dosare și le va fi greu să le finalizeze chiar și pe acelea până în 31 august, data limită de depunere la Termoenergetica”, povestește Bogdan pentru Europa Liberă. Apoi a mai încercat la aproape 10 firme și toate l-au refuzat. În unele cazuri nici nu mai e nevoie de telefon. Firmele anunță pe paginile de internet sistarea debranșărilor.
Bogdan spune că motivul cel mai des invocat pentru refuz a fost numărul mare de dosare, dar a fost refuzat și când a cerut să se înscrie pe listă pentru anul viitor. I s-ar fi spus că „nu se știe ce va fi la anul”.
Termoenergetica a precizat ulterior pentru Europa Liberă, că unele întârzieri la aprobarea dosarelor au fost cauzate anul acesta de schimbarea conducerii.
Zonele unitare
Pe grupurile de Facebook, situația a început să primească explicații din partea utilizatorilor și au apărut variante. „Termoenergetica nu ar finaliza dosarele la timp, le blochează, mai ales pentru anumite zone unde s-ar viza interzicerea debranșărilor”, a citit Bogdan pe Facebook. Potrivit paginii de internet a Termoelectrica, termenul pentru rezolvarea solicitărilor este de 30 de zile. O situație a cererilor de debranșare pentru 2021 va fi așadar disponibilă în septembrie, în condițiile în care termenul limită de depunere a cererilor este 31 august.
Cât despre zonele în care autoritățile locale pot interzice debranșarea, în 13 iulie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 196 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.
Aceasta definește așa-numite zone de protecție/siguranță și zonele unitare de încălzire.
Varianta din 2006 a legii, care permite, practic, primăriilor să stabilească zone în care debranșarea e interzisă, spunea că în zona unitară „poate promova o singură soluție tehnică de încălzire”. Acum, legea permite „multiple soluții" și confirmă intențiile exprimate anterior de ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Potrivit acestuia, în viitor, acordarea autorizațiilor de construcție de locuințe ar trebui condiționată de existența unei centrale comune a blocului, adică de interzicerea centralelor de apartament. O variantă susținută și de primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc.
Principiul propunerii este: mai multe centrale, mai multă poluare. „Fiecare centrală de apartament poluează, iarna, cam cât o mașină”, spunea în martie, pentru Europa Liberă, expertul în energie Ionuț Purica. Dar, mulți români au investit masiv în confortul propriilor case și nu ar renunța la centrala de apartament, după cum explica la acea vreme, pentru Europa Liberă, Sicilia Pătrașcu :
Până la o eventuală interzicere a construirii de blocuri fără centrală „de bloc”, chestiunea eficienței energetice se lovește de realitatea problemelor din sistemul centralizat.
Apă caldă între 05:00-10:00 şi 16:00-22:00
Luna trecută, la Focșani, societatea care gestionează sistemul de termoficare centralizat (ENET) a anunțat că va furniza, în mai multe zone din oraş, apă caldă cu program. Cinci ore dimineața, șase ore seara. „La 17 puncte termice din Focşani societatea înregistrează pierderi mari de energie şi agent termic pe reţelele respective. Aceste pierderi pe reţea sunt determinate în general de gradul mare de debranşare din ultimii ani”, a explicat ENET, potrivit Agerpres.
Cercului vicios al sistemului care merge prost (duce le debranșări și, astfel, la o funcționare și mai proastă) i se adaugă nervii plătitorilor de taxe locale și facturi la utilități, care rămân fără apa caldă și căldură, așa cum au pățit mii de bucureșteni, mult zile la rând, iarna trecută.
Rămâne însă în dezbatere eficiența energetică și problema poluării. Într-o Europă care se vrea lider al reducerii poluării și emisiilor de carbon, România nu va mai putea evita adoptarea soluțiilor verzi.
„Zonele unitare” sunt o realitate. La București, Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat în 2018 lista cu zonele din București unde este interzisă debranșarea de la RADET. Printre acestea, Aleea Pajurei, Făurei sau Hrisovului, Bulevardul Averescu Ion Mihalache, străzile Ion Brezoianu, Calea Floreasca Calea Dorobanți etc.
Lista completă poate fi consultată aici.
