Linkuri accesibilitate

Merkel acuză Belarusul că se folosește de migranți pentru a submina securitatea UE


Cancelarul german, Angela Merkel, și Alexandr Lukașenko în timpul negocierilor de pace de la Minsk, consacrate relației dintre Rusia și Ucraina, din februarie 2015
Cancelarul german, Angela Merkel, și Alexandr Lukașenko în timpul negocierilor de pace de la Minsk, consacrate relației dintre Rusia și Ucraina, din februarie 2015

Germania a acuzat, din nou, Minskul că se folosește de migranți ca instrumente politice, după ce Uniunea Europeană a decis să consolideze granița blocului comunitar cu Belarus pentru a opri trecerea ilegală a refugiaților.

În ultimele luni, Lituania a înregistrat o creștere a numărului de migranți irakieni care ajung în țara membră a UE din Belarusul vecin. De câteva săptămâni, Letonia și Polonia asistă și ele neputincioase la un val similar de trecere ilegală a frontierei.

Toate acestea au determinat statele membre ale UE să își consolideze securitatea la frontieră și să treacă la respingerea migranților ilegali. Polonia, statele baltice și oficialii UE au declarat că fluxurile de migranți sunt orchestrate de Minsk, într-o contraofensivă a regimului Lukașenko la sancțiunile dispuse de blocul comunitar împotriva guvernului care a reprimat cu violență mișcarea pro-democrație.

Alexandr Lukașenko se află la putere neîntrerupt de 27 de ani, iar realegerea sa, în august trecut, este contestată de Opoziție și de Occident care consideră că alegerile au fost fraudate.

Autocratul Lukașenko „folosește refugiații, spre exemplu pe cei din Irak, pentru a submina securitatea", a declarat cancelarul german Angela Merkel, pe 17 august, într-o conferință de presă comună cu premierul eston aflat la Berlin.

Întâlnirea a avut loc pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale UE că alte mii de migranți vor încerca să intre în blocul comunitar în urma preluării puterii de către talibani în Afganistan.

„Ne coordonăm îndeaproape cu partenerii noștri europeni în toate privințele. Vom încerca, de asemenea, să adoptăm o poziție comună, deoarece acest tip de confruntare hibridă, așa cum este ea folosită de Belarus, reprezintă un atac asupra tuturor statelor care fac parte din Uniunea Europeană", a spus Merkel.

Un proiect de declarație după întâlnirea miniștrilor de interne ai UE din 17 august spune că blocul comunitar este pregătit să suplimenteze numărul ofițerilor de frontieră și să crească finanțarea protejării granițelor pentru a face față creșterii numărului de migranți de la frontiera Lituaniei cu Belarus.

Video | Cum ajung mii de refugiați în UE pe la granița cu Belarus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00

Președintele lituanian Gitanas Nauseda a semnat, pe 13 august, un decret prin care se solicită detașarea membrilor forțelor armate la frontieră pentru a contracara creșterea migrației ilegale. UE se așteaptă la o stabilizare a situației, mai ales după ce Irakul a suspendat zborurile din Bagdad către Minsk la începutul acestei luni.

La începutul acestui an, Lukașenko a amenințat că va trimite droguri și migranți în Europa după ce blocul comunitar a impus o nouă rundă de sancțiuni asupra Belarusului, în urma deturnării, de către Minsk, a unui zbor Ryanair în care se afla bloggerul opoziției Roman Protasevici și iubita acestuia, rusoaica Sofia Sapega, arestați de autoritățile belaruse.

Lituania, unul dintre cei mai fermi critici ai autocratului Lukașenko, împarte cu Belarusul o frontieră de aproape 680 de kilometri care este deopotrivă frontiera externă a UE. Mai puțin de 40% din această frontieră este monitorizată prin supraveghere electronică. Până pe 3 august, 4.026 de persoane au trecut ilegal în Lituania din Belarus începând cu 1 ianuarie, comparativ cu doar 74 câte au trecut illegal frontiera tot anul trecut.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG