Familia Popescu, formată din doi adulți și doi copii minori, este considerată, cu cei 5000 de lei câștigați net, o familie cu un venit decent.
Înainte de creșterea prețurilor, banii familiei Popescu erau împărțiți astfel, doar pentru cheltuielile obligatorii lunare:
- 1.800 de lei pe chirie
- 700 de lei pe utilități - întreținere, energie electrică, cablu, internet și mobil
- 160 lei pe transportul constând în abonamente
- 1.066 de lei pentru mâncare
În total, familia Popescu dădea 3.726 de lei, pentru necesitățile de bază.
Creșterea inflației la 4,95% va duce la majorarea acestor cheltuieli cu aproximativ 175 de lei pe lună, spun specialiștii. Dacă luăm în calcul și fluctuația euro, moneda în care familia Popescu plătește chiria, suma se majorează. Vor rămâne mai puțini bani pentru îmbrăcămintea celor doi copii și pentru cheltuielile privind educația lor. Mai mult ca sigur vor scădea zilele de concediu și de distracție.
„La 5.000 de lei, cât este venitul familiei formată din doi adulți și doi copii, care nu mai are ale posibilități pentru a achiziționa hrana în afară să meargă la supermarket, o familie cu un astfel de venit trebuie să facă alegeri în materia produselor alimentare de calitate discutabilă. Ei au acces la produse alimentare, dar produse de slabă calitate”, spune Petru Dandea, vicepreședinte al Confederației Cartel Alfa care se ocupă cu analiza coșului de consum lunar.
Dandea arată că dacă familiile nu vor umbla la calitatea produselor, atunci vor micșora porțiile de mâncare în cazul în care vor cumpăra produse de calitate superioară, adică mai scumpe.
„În realitate, pentru ca familia să aibă o variație în regimul alimentar fie cumpără la fel ceea ce înseamnă de fapt să cumpere alimente, în marea lor majoritate, de calitate inferioară. Fie cumpără produsele scumpe , dar asta înseamnă porții mai mici. Cumpărarea de produse de slabă calitate are efecte pe termen lung asupra sănătății, lucru la care nu se gândește nimeni”, a mai spus Petru Dandea.
Potrivit indicelui realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, la nivel global, prețurile la alimente au crescut în luna iulie cu 31% față de aceeași lună a anului trecut.
O analiză făcută de Bloomberg arată că o parte dintre creșterile de prețuri la alimente este temporară și are loc pe fondul întreruperii lanțului de aprovizionare și a vremii extreme. Unii din factorii care influențează prețurile - precum schimbările climatice și apetitul puternic al Chinei pentru importuri - vor persista probabil, iar prețurile nu vor scădea.
Astfel, coșul de consum al unei familii precum Popescu va fi influențat de aceste creșteri de prețurile la alimente, ceea ce înseamnă mai mulți lei plătiți pentru mâncare decât inflația, în condițiile în care multe dintre alimentele din magazinele românești sunt importate.
Pornind de la cheltuielile familiei Popescu, în contextul creșterii inflației, Europa Liberă a întrebat trei economiști ce înseamnă creșterea inflației pentru venitul unei familii cu un venit de 5000 de lei.
Economistul Dragoș Cabat arată că, la noi, calculul inflației se face pentru o familie cu un venit mediu. Dar inflația nu se simte la fel în toate părțile sociale. „Cei mai afectați sunt cei cu venituri mici. De ce? Pentru că majorarea prețurilor prin inflație îi afectează în primul rând pe cei care își consumă venitul pe bunurile de consum. Pentru cei care dau 80% din acest venit pe alimente și cheltuili de utilități, creșterea prețurilor se simte cel mai bine. Inflația de la noi arată creșterea de prețuri pentru persoana cu venituri medii, deci aici intră și alimentele de bază, dar intră și biletele la concert și abonamente la săli de fittnes”, a spus Dragoș Cabat.
Economistul susține că, de fapt, la alimentele de bază creșterea prețurilor este mult mai mare decât cea a inflației. „Din ianuarie până acum, pentru alimente, creșterea este undeva la 7-8% în Româmia. Din această cauză, cei cu venituri mici sunt afectați. Sigur că statistica poate raporta mediile, dar nu reprezintă impactul într-un mod real”, subliniază Dragoș Cabat.
„Bunătățile” vor dispărea din meniu
Economistul Aurelian Dochia este de părere că o familie cu veniturile precum cele ale familiei Popescu se va axa mai întâi pe cheltuielile „cu dedicație”, adică pe utilități și locuință. „Întotdeauna, când e vorba să se strângă cureaua se începe cu partea de distracție și de vacanță. De obicei, oamenii au niște priorități privind lucrurile care țin de asigurarea traiului zilnic, adică hrana, locuința și utilitățile sunt pe primul plan. După ce taie cheltuilile de vacanță, urmează cele pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, îngrijire personală”, arată Aurelian Dochia.
Economistul susține că, pentru a nu scădea bugetul lunar din cauza prețurilor mai mari la alimente, familiile din România vor umbla la calitatea produselor. „Adică la mâncare se produc transformări structurale, că nu se poate renunța la mâncare. Oamenii cumpără produsele mai puțin costisitoare. Iar cei care mergeau la restaurant vor renunța la acest lucru. „Bunătățile” din coșul alimentar, cum ar fi înghețata sau prăjiturile, sunt eliminate acum”, a spus Aurel Dochia.
Impactul economic al scumpirilor poate să fie un pic mai mic în cazul familiilor care, în anul pandemiei, au făcut economii. „Anul trecut, când oamenii nu au putut să cheltuiască în mod obișnuit veniturile pe care le aveau, s-au făcut economii forțate și a crescut crescut gradul de economisire, nu numai în România, ci în multe țări din lume. O familie care anul trecut a făcut economii, chiar dacă anul ăsta se confruntă cu o inflație mai mare, ceea ce înseamnă o scădere a venitului real, atunci ea poate să mențină nivelul consumului constant cel puțin o perioadă”, a mai spus Dochia.
În România, inflația va fi de 6-7% până la finalul anului
Un alt economist susține că până la finalul anului inflația va fi mult mai mare decât cea anunțată luna trecută de Banca Națională. „Acum este aproape de 5%, însă Banca Națională țintea o inflație de 2,5% la finalul anului, ceea ce nu se va întâmpla, probabil că va trece de 6-7% la finalul anului”, spune economistul Claudiu Vuță. Așa că puterea de cumpărare a familiei Popescu va scădea și mai mult.
1,58 milioane de angajaţi români câștigă salariul minim pe economie
Datele statistice de la Institutul Național de Statistică arată că, anul trecut, românii au cheltuit aproximativ 34% din totalul veniturilor pe mâncare. Mulți români au un salariu minim brut, care era anul trecut de 2.230 lei, iar salariul minim net lunar a fost de 1.346 lei. Datele statistice de la INS arată că dintr-un total de 5,62 milioane de salariaţi activi la nivelul national 1,58 milioane de angajaţi lucrează pe salariul minim pe economie.
De asemenea, INS arată că, în ultimul trimestru din 2020, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.627 lei lunar pe gospodărie sau 1.804 lei pe persoană şi au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale.
Ce compormisuri alimentare fac oamenii din alte țări pentru a nu cheltui mult
O analiză din Bloomberg arată că, de multe ori, băncile centrale ignoră creșterea prețurilor la alimente și a combustibilului atunci când stabilesc politica monetară. „Cu toate acestea, atunci când oamenii obișnuiți se gândesc la inflație, nu vor să excludă alimentele și combustibilii”, spune Shang-Jin Wei, profesor de finanțe și economie la Columbia Business School din SUA.
Bloomberg arată că o creștere susținută a prețurilor la alimentele de bază face ca unele guverne să fie „nervoase”. De exemplu, Rusia, unul dintre cei mai importanți exportatori mondiali de cereale, a început să impoziteze exporturile de grâu în februarie pentru a opri creșterea prețurilor în țară. Din același motiv, Argentina a interzis temporar vânzările de carne de vită în străinătate.
Pentru a exemplifica cum cresc prețurile la alimente, Bloomberg a analizat situația a patru familii - din Nigeria, Brazilia, India și SUA – și a arătat ce compromisuri fac aceste familii pentru a se hrăni.
Familia Ekerin este una dintre familiile tinere din Nigeria. În ultimele luni, cei doi soți au observant că dau prea mulți bani pe mâncare, motiv de ceartă în familie. Pentru a nu pune presiune pe bugetul pentru alimente, familia Ekerim a scos unele alimente din meniul săptămânal. De exemplu, punga de fasole brună de 4 kilograme care costă aproximativ 6,80 dolari, aproape triplu decât în decembrie. În plus, cumpără mai puține ouă, iar porțiile de mâncare sunt mai mici. Au fost scoase și fructele proaspete din mediul bebelușului în vârstă de 8 luni.
Prețurile la alimente au crescut și în Brazilia, unde familiile fac și ele compromisuri pentru a păstra toate alimentele în meniu. Izabel Valdeci și-a folosit ingeniozitatea pentru a ține pe linia de plutire bugetul familiei. Adică a devenit un obicei mersul la magazine pentru a vâna alimentele cu prețuri mici. Dar asta înseamnă că, de câteva ori pe săptămână, merge la o piață în aer liber și la trei supermarketuri. „Uneori văd că ceapa este la reducere. Merg acolo doar pentru a cumpăra un singur produs”, spune Izabel Valdeci, care arată că cel puțin un sfert din budget merge pe mâncare.
Analiza Bloomberg descrie și situația unei familii de indieni din orașul Talcher situat în estul Indiei. Prop Bijaya Kumar Nayak, proprietarul unui magazin, obișnuia să cheltuiască între 20 și 30 de rupii pe zi pentru a cumpăra biscuiți pentru câinii vagabonzi. Însă, din luna iulie, a redus acest bugeet pentru a putea cumpăra lapte copiilor lui. Dar și bugetul pentru lapte pentru copii a fost redus. Copiii lui cu vârste de 6 ș 8 ani nu mai primesc acum jumătatea de litru de lapte înainte de culcare. Nayak cumpără doar un litru de lapte pe zi, pe care copiii lui îl consumă dimineața.
