Linkuri accesibilitate

Avertismentele BNR la o rată a inflației dublă față de ținta de la început de an


Mugur Isărescu a prezentat, luni, noile date privind inflația în România.

Banca Națională a României (BNR) anunță o rată a inflației de 5% la sută în iulie, deși ținta pentru 2021 era de 2,5 procente. Dublarea e cauzată, potrivit Guvernatorului BNR, în primul rând de majorarea prețului la energie electrică și gaze naturale, dar și de perspectiva valului IV de Covid.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că nu doar România este în această situație. Rata inflației este mare și în state precum Ungaria, Polonia sau Statele Unite, dar și în Germania, considerată țara stabilității prețurilor.

„Anticipațiile inflaționiste ale analiștilor bancari sunt rezonabile. Avem o scumpire a materiilor prime, cu impact direct în domeniul energiei electrice, a componentelor, cazul microcipurilor, dificultăți de aprovizionare, ruperi datorită pandemiei, scumpiri în transportul naval, avem și valul patru, o altă necunoscută și efecte ale schimbărilor climatice”, a explicat Mugur Isărescu cauzele scumpirilor din ultima perioadă.

Pentru finalul de an, Mugur Isărescu arată că analiștii BNR se așteaptă la moderarea creșterii prețurilor ajungându-se la o inflație anuală de 5.6%.

Perspective de viitor

Economistul Dragoș Cabat subliniază că nu doar prețurile la energie electrică și gaze au dus la creșterea inflației, ci și cele la materii prime care s-au majorat o dată cu ieșirea din restricțiile impuse de criza sanitară.

Asistăm la o recunoaștere a ceea ce practic știa toată lumea.
Dragoș Cabat, economist

„​BNR a încercat să țină așteptările jos lucru care, la rândul lui, e făcut ca să nu crească inflația, dar deja lucrurile erau multe prea evidente și nu mai era cazul să ne ascundem după degete. E clar că la final de an vom avea o inflație situată între 4,8 și, poate, 6 la sută”, a declarat Dragoș Cabat pentru Europa Liberă.

Dragoș Cabat este de părere că, în acest moment, sunt bani mulți pe piață după ce bănci importante au făcut infuzii de capital ca să contracareze dezechilibrele economice care puteau fi declanșate de criza sanitară.

„Avem o criză sanitară care a venit cu efect și pe partea de cerere și ofertă. Strategia de a arunca bani pe piață se va dovedi una de succes pe termen lung, dar pe termen scurt ea duce la ceea ce se întâmplă acum”, a mai spus analistul economic.

Ce pot să facă românii în fața creșterii prețurilor

Dragoș Cabat spune că nu există soluții prea multe la îndemâna populației pentru contracararea creșterii prețurilor care vine o dată cu inflația.

Dragos Cabat, economist
Dragos Cabat, economist

„Nu prea au mare lucru de făcut, coșul zilnic se scumpește. Ar trebui să consume mai puțin, dar asta nu va face bine economiei. Dacă iau credite de la bănci, nu e o soluție de succes pentru că vor crește dobânzile o dată cu inflația. Nici să își țină banii, dacă au, în bănci, în depozite nu e o soluție. Dobânzile la depozite sunt sub inflație iar pe piață sunt bani mulți, așa că nu vor da băncile dobânzi atractive. Piața de capital ar putea fi o soluție, cum a fost în ultimii ani, unde randamentele au fost bune”, a mai declarat Dragoș Cabat.

BNR - riscurile următoarei perioade

BNR avertizează, în documentul făcut public și care privește inflația, că sunt câteva elemente care trebuie luate în calcul în perioada următoare și care pot afecta evoluția economică:

  • Varianta Delta a virusului SARS-CoV-2 a devenit tulpină dominantă în mai multe țări, nefiind exclus ca numărul de infectări să escaladeze și în România, dată fiind dinamica extrem de lentă a procesului de imunizare a populației. O agravare a situației sanitare ar putea induce o reducere voluntară a mobilității, ce s-ar repercuta asupra cererii pentru serviciile ce implică un grad ridicat de interacțiune umană.
  • Incertitudini ridicate continuă să fie induse de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza și structura consolidării bugetare. În vederea atingerii țintelor asumate de autorități și, în același timp, luând în considerare recomandările emise recent de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, nu este exclusă implementarea unor noi măsuri corective. Astfel, impactul net asupra ratei anuale a inflației ar urma să fie strict condiționat de natura acestor măsuri, fiind imposibil de anticipat la acest moment.
  • Pe termen scurt, o sursă relevantă de incertitudini o reprezintă proxima rectificare bugetară.

Cum văd analiștii deficitul bugetar și valul patru patru al pandemiei

În privința deficitului, Dragoș Cabat este de părere că el va scădea. „Anul trecut a fost un an special când încasările au fost mai mici, anul acesta nu prea mai avem aceeași situație dramatică, deci normal ar fi sa avem o scădere a deficitului bugetar. Nu ajungem la 3, la cât va trebui să ajungem, cu atât mai mult cî banii de la PNNR ne ajuta sa scădem deficitul”, a mai precizat Dragoș Cabat.

În privința valului patru pandemic, acesta nu ar avea aceleași efecte economice ca cela anterioare. „Dacă va fi o intensitate mică, și efectele vor fi la fel. Guvernanții nu par să vrea sa impună restricții ca anul trecut. Eu cred că, în loc să avem o creștere economică de 5-6 la sută, aceasta va fi cu 1,5 mai mică, adică undeva la 4 - 4.5%” a mai arătat Dragoș Cabat

Pandemia, din ambulanță | Am stat două zile alături de paramedicii SMURD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:58 0:00
XS
SM
MD
LG