Decizia primăriei Timișoara de a nu mai finanța direct Asociația TM2021/2023, ci de a susține programul cultural prin structura proprie numită Centrul de Proiecte, nu a lămurit toate problemele care au determinat baterea pasului pe loc cu un an și jumătate înainte de 2023, anul celebrării titlului.
Confuziile rezultă dintr-o situație generatoare de un bizar conflict de interese: primăria nu mai finanțează asociația criticată pentru managementul slab și dubios, dar rămâne în asociație și plătește o cotizație de un milion de lei pe an.
Mai mult, primarul Dominic Fritz este chiar președintele board-ului. Asociația aplică pentru bani la Centrul de Proiecte. Așadar primarul girează ca președinte al board-ului solicitarea de bani de la ... primar, prin Centrul de Proiecte al primăriei. La fel Consiliul Județean Timiș, membru în conducerea asociației, îi aprobă bani prin apelurile deschise la CJT.
De lipsa clarității în acțiunile privind proiectul Capitalei Culturale Europene vorbește și al treilea raport de monitorizare. Experții europeni menționează „un anumit grad de incertitudine” privind administrarea proiectului, precum și lipsa cronică de încredere între autoritățile locale și conducerea Asociației TM2021/2023. Tăierea pisicii în două însă, adică asumarea decisă din partea municipalității și abandonarea asociației care a compromis titlul, nu a fost încă abordată.
Este momentul acum să fie puse în practică soluții clare Raport de monitorizare
Dimpotrivă, adunarea generală din 17 august a asociației s-a străduit să completeze locurile neocupate din board și a aprobat un buget, dar nu a trecut la reformarea asociației. E adevărat că anterior s-a votat realizarea unui audit complex pentru a lămuri unde s-au dus cele cinci milioane de euro bani publici pe care asociația i-a cheltuit în acești ani, fără rezultate culturale vizibile.
Din nou s-a pus problema bugetului umflat de cheltuielile cu personalul. Salarii de 20.000-25.000 lei în zona executivă nu se justifică într-o organizație neperformantă, care nu a dovedit capacitate de administrare a proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană.
Cultura a prins finanțare și viteză
Centrul de Proiecte a lansat cinci apeluri pentru distribuirea a 11 milioane de lei destinate proiectelor culturale, ultimele pe sport și tineret aflate în curs. Organizate cu evaluatori independenți după modelul AFCN, apelurile au pus în mișcare o seamă de organizații care au prezentat proiecte eligibile.
La primul apel au primit bani 40 din 99 de proiecte, iar la al doilea 11 din 28. Finanțarea celui de-al treilea apel botezat „Restart” cu 4 milioane lei a fost destinată unei liste transmise de Asociația TM2021/2023 cu motivația că sunt acțiuni prevăzute în bid book, dar și altor acțiuni adăugate după plac, ceea ce a suscitat nemulțumiri.
„Numai anul acesta, considerat de tranziție, am alocat bani pentru o astfel de listă prioritară. În anii următori nu va fi la fel, ci vom comunica din timp procedurile după care se va face finanțarea în raport cu bid book”, a declarat Alexandra Riegler, directoarea Centrului de Proiecte al primăriei Timișoara, pentru Europa Liberă.
Deși regulamentul de finanțare a fost dezbătut și ici-colo amendat, el necesită ajustări în viitor. Din practică se vede că unele organizații cumulează sume majore pe mai multe proiecte, iar evenimente consacrate rămân pe dinafară, cum s-a întâmplat anul acesta cu Festivalul de jazz. Se pune întrebarea dacă ONG-urile cu multiple proiecte finanțate au capacitatea de a le administra în paralel, într-un timp relativ scurt, până la finele anului.
Cum și Consiliul Județean a lansat un apel, fără transparență și proceduri de selecție nepublice, multe organizații au luat un plus de finanțare. Ca exemplu, Asociația Plai a primit de la primărie 720.000 lei și 10.000 de la CJT, Art Encounters 685.000 lei de la primărie și 50.000 lei de la CJT, iar Fundația Calina aproape 400.000 lei de la primărie. Menționăm că Fundația Calina aparține celei mai bogate familii din Timișoara, familia Cristescu, pe locul 11 în topul Forbes 500 cei mai bogați români în 2019.
Proiectul Street Art afectat de bălmăjeală
Confuziile produse de lista „Restart” transmisă de asociație Centrului de Proiecte a dus la neincluderea pentru finanțare a unei manifestări care face din Timișoara un loc predilect pentru Street Art. Din 2011 Facultatea de Arte prin Corina Nani și Fundația EnduRoMania, condusă de Sergio Morariu Bordan, au organizat FISART, un festival de Street Art.
În 10 ani artiștii invitați din 18 țări europene, din America de Nord și de Sud, au realizat peste 550 de lucrări, incluzând pasajul shopping mall-ului Iulius Town. Anul acesta, la începutul lui iulie, grupul FISART a organizat o conferință internațională de Street Art și regenerare urbană la care au participat 27 de vorbitori din Europa, America de Nord și de Sud.
În ciuda acestui palmares impresionant, vizibil și în muzeul virtual http://virtualfisart.enduromania.net/, asociația a tratat cu indiferență FISART, și în general ceea ce este în mod autentic Street Art, incluzându-l ca umplutură la un proiect hibrid numit Memoriile Cetății, alcătuit din performance, instalații, artă stradală. În 2019, grupul FISART a realizat o cea mai mare pictură murală din oraș pe silozul Cerealcom de pe malul canalului Bega.
Nu putem fi de acord ca Asociația TM2023 să-și însușească de o manieră incorectă domeniul Street Art Sergio Morariu Bordan
„Țin sa menționez că nu este vina noastră că asociația a ignorat domeniul Street Art din 2011 până în 2019 în ciuda insistențelor noastre și să se prezinte în acest moment ca inițiatoare și expertă în acest domeniu fără să dispune de competențele profesionale, experiența de realizare și relațiile academice de colaborare internațională pentru realizarea unui proiect de o asemenea amplitudine”, a menționat Sergio Morariu Bordan, inițiator al FISART, într-un răspuns adresat Europei Libere.
Centrul de Proiecte a încercat o mediere între grupul FISART și Asociația TM2021/2023, însă anexarea nu este nici convenabilă, nici morală.
„Nu vom accepta să fim anexă la un proiect care nu are nicio legătură cu ce facem noi. Ce se vrea acolo este artă comanditară, artă publică, adică un alt concept. Noi facem Street Art, devenit o tradiție a orașului și acceptată de timișoreni, ceea ce asociația nu a înțeles, eu am vorbit parcă singură doi ani încercând să explic”, ne-a spus Corina Nani, artistă și conferențiar la Universitatea de Vest, Facultatea de Arte și Design, prima facultate din țară care a inclus în programă disciplina de „street art”.
Pentru apelurile viitoare grupul FISART pregătește un proiect amplu de mapare a orașului pentru a descoperi care sunt locurile unde această artă poate să aducă nu doar culoare, ci și o nouă formulă de frumusețe urbană.
Plan de acțiune de la consultanți, recomandări în raportul de monitorizare
La încheierea analizei grupului de consultanță condus de Corina Șuteu, fost ministru al Culturii, primarului Dominic Fritz i s-au comunicat concluziile și un plan de măsuri pentru a scoate proiectul Capitalei Culturale Europene la lumină. Absolut necesar, mai ales când, ironic, deviza sub care stă eșecul de până acum este „Luminează orașul prin tine!”. Dintre cele unsprezece măsuri imediate se numără identificarea unui leadership artistic prin desemnarea unui grup curatorial, asumarea decisă a coordonării proiectului de către primărie, actualizarea bid book, recuperarea dimensiunii europene neglijate, dar și măsuri legislative prin amendarea OUG 42/2019 și a Legii 51/1998 a finanțării culturii. Ministerul Culturii a promis și el implicare și bani. Deocamdată nu a făcut altceva decât să schimbe secretarul de stat responsabil cu altul, pe algoritm politic.
Panelul de monitorizare, alcătuit din șapte experți desemnați de Comisia Europeană, respectiv de Parlamentul European, a formulat șase recomandări, cu sublinierea că „Nu mai este timp de invocare a unor obstacole și provocări, drept scuze pentru a nu lua măsurile care se impun și pentru a căuta vinovații. Este momentul să fie puse în practică soluții clare”.
Experții nu recomandă un model descentralizat de implementare a programului și se arată îngrijorați de timpul scurt, de construirea unor noi structuri, de lipsa de comunicare și încredere dintre autorități și asociație, de absența cooperării cu artiștii locali sau cu organizațiile europene.
Ce se cere în raport
Raportul solicită, până la 1 septembrie, un plan de măsuri în maxim șapte pagini conținând informații despre:
- structura organizațională, cu mandate și responsabilități clare pentru fiecare entitate implicată, dar și cu o descriere a canalelor de comunicare care să asigure coerență și un modus operandi bazat pe spiritul de echipă
- dezvoltarea programului cultural, cu precizări clare despre cine va decide asupra conținutului și finanțării proiectele culturale, care sunt proiectele anului 2023, cum va fi asigurată dimensiunea europeană a acestui proiect, plus propuneri noi
- o evaluare realistă a proiectelor de infrastructură, așa cum ar putea arăta ele în ianuarie 2023 și informații despre stadiul lucrărilor
- o formulă fezabilă de monitorizare și evaluare
- lista principalelor obiective în perioada 1 septembrie 2021 – 31 decembrie 2023, cu termen clar pentru fiecare dintre ele
Deși primarul Dominic Fritz se declara optimist în legătură cu acordarea Timișoarei a premiului „Melina Mercouri”, în valoare de 1,5 milioane euro, această decizie se va lua abia în toamna anului viitor numai dacă orașul „își onorează angajamentele luate în faza de candidatură, dacă respectă criteriile Comisiei Europene și dacă ia în considerare recomandările făcute în rapoartele de selecție, respectiv monitorizare”, precizează raportul.
