Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Laurențiu Ciornei: Prea multă pădure se taie pentru a se transforma în scrum


Laurențiu Ciornei, președinte și director executiv al asociației Alianță Pentru Pădure.

Laurențiu Ciornei a renunțat la jurnalism pentru a se face inginer silvic și apoi cercetător științific, din dorința de a înțelege mai bine pădurea.

Laurențiu Ciornei a lucrat 18 ani la Evenimentul Zilei, fiind unul dintre cei mai longevivi jurnaliști ai acestei publicații. A fost campion al României la shotokan, în anul 1992 și are centură neagră cu 3 DAN. Este licențiat în drept, jurnalism și silvicultură, are masterate în economie și geografie, și este doctorand, la Academia Română, în economie forestieră. A scris câteva cărți de specialitate și peste 20 de articole științifice.

După cariera din presă, Laurențiu Ciornei s-a întors în legănul copilăriei sale, în pădurile din Bucovina și a început să le cutreiere pentru a le cunoaște. Mai mult de atât, a lucrat ca inginer silvic la Romsilva, pentru că a vrut să înțeleagă care sunt problemele din pădurile patriei și cum pot fi rezolvate.

Și pentru că și-a dorit să ofere soluții viabile, bazate pe studii științifice, s-a înscris la doctorat și a înființat asociația „Alianță pentru Pădure”. Laurențiu Ciornei este și cercetător științific la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române.

1. Europa Liberă: Cum ați făcut tranziția de la jurnalism la un ONG care are ca menire salvarea pădurilor?

Laurențiu Ciornei: Nu mai era plăcere. Nu mă mai simțeam confortabil observând că presa începea să devină un mijloc de manipulare, pierzându-și menirea de canal de informare. În decembrie 2011, mi-am dat demisia din funcția de director la Ringier, de la departamentul online. Am plecat în Bucovina și am cumpărat acolo o casă. Proprietatea a venit, la pachet, cu o pădure în care am început să deslușesc diverse lucruri.

După doi ani, cumva sabatici, am revenit la București, unde am primit o ofertă pentru poziția de manager la revista Economistul – revista Asociației Generale a Economiștilor din România. Reveneam în presă, așadar, dar cu altă viziune. Am căutat parteneri de business cu caracter, iar unul dintre aceștia a fost Regia Națională a Pădurilor-Romsilva. Interacționând destul de des cu silvicii din „centrală” (am lucrat cu anumiți directori pentru Monografia Romsilva - 25 de ani), aceștia îmi povesteau că silvicultura nu e pentru toată lumea, că n-o poate face oricine. Mai mult, vorbeau (și încă o vorbesc mulți) acea „limbă de lemn” tehnică și greu de înțeles pentru „mireni”. Aveau și au încă nevoie de comunicatori de profesie. Pe mine m-a atras acest domeniu solemn, aspru, abrupt și ermetic și mi-am dorit să-i cunosc tainele. Astfel, am început o nouă facultate, cea de Silvicultură, la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, pe care am terminat-o, la fix 50 de ani.

2. Europa Liberă: Ați lucrat și la Romsilva și ați locuit 6 luni într-o mansardă la sediul ocolului silvic din Plopeni. Ce v-a determinat să munciți acolo?

Dacă tot vreau să vorbesc despre sivicultură, dacă tot vreau să schimb ceva în zona asta, trebuie să înțeleg despre ce e vorba.
Laurențiu Ciornei

Laurențiu Ciornei: Mi-am dorit foarte mult. Nu mă pot numi un specialist în silvicultură atât de important ca aceia care au o mare experiență. Dar mi-am dorit să lucrez pentru ei și am făcut-o timp de un an, fiind prezent și aici cu jumătate de normă (la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române, n. red.). Am vrut să văd cum este în pădure din perspectiva unui inginer silvic, cum măsoară arborii, cum te duci cu pădurarul pe teren, cum faci controalele de fond, cum procedezi la împăduriri. Sunt tot felul de procedee tehnice, proceduri și tratamente pe care trebuie să le aplici și dacă nu pui mâna, e mai greu din birou sau din cărți să-ți faci o părere. Teoria este foarte bună, dar dacă nu este pusă în practică este mai greu să-ți faci o opinie obiectivă. Și dacă tot vreau să vorbesc despre sivicultură, dacă tot vreau să schimb în zona asta ceva, trebuie să înțeleg despre ce e vorba de la firul ierbii.

Laurențiu Ciornei alături de administratorii Romsilva de la Ocolul Silvic Slănic.
Laurențiu Ciornei alături de administratorii Romsilva de la Ocolul Silvic Slănic.

3. Europa Liberă: Care sunt problemele pe care le-ați întâlnit în pădure și ce ar trebui făcut pentru rezolvarea lor?

Suedia primește anual 10 miliarde de euro de la Banca Mondială pentru stocarea de dioxid de carbon și producerea de oxigen prin pădurile ei, iar noi nu primim un leu.
Laurențiu Ciornei

Laurențiu Ciornei: În primul rând este vorba despre educație, atât a pădurarilor, cât și a populației. S-a diluat calitatea actului silvic, iar din punct de vedere al conștiinței suntem departe de normal. Administratorii silvici, nu neapărat pădurari, ci și tehnicieni și ingineri, sunt mai slab pregătiți față de acum 20-30 de ani. Astăzi, poți deveni pădurar după șase luni, nu după trei sau patru ani, cum era înainte. Sunt destui silvici care nu mai sunt atât de dedicați meseriei lor și pădurii.

Romsilva are în administrare 47% din pădurile României, restul fiind împărțit de entități private. Cea mai mare companie care deține păduri în România este IKEA, care a ajuns la peste 40.000 de hectare. Există un investitor privat care a cumpărat păduri în nordul țării pentru a le lista la bursă. Sunt niște perspective financiare pe care mulți nici măcar nu le intuiesc și pentru asta luptăm noi, Alianța Pentru Pădure: pentru conștientizarea valorii normale a pădurii. În special a celei viitoare.

Un exemplu: Suedia primește anual 10 miliarde de euro de la Banca Mondială pentru stocarea dioxidului de carbon în pădurile sale. Noi nu luăm niciun leu. Ba, dimpotrivă, statul este blamat că folosește lignitul pentru producerea de energie și din cauza asta suntem în infringement. Trebuie să existe o perioadă de tranziție, nu putem închide mâine nici gazul, nici să renunțăm brusc la cărbune și nici la lemn, să zicem. Hai să vedem ce păstrăm, cât gaz sau lemn mai folosim și unde. Trebuie să refacem sistemul energetic astfel încât să asigurăm sustenabilitatea și calitatea traiului și pentru cei care ne vor urma.

Silvicii ar trebui lăsați să își facă treaba! Sunt pădurari amenințați, bătuți și chiar omorâți. Presiunea politică este mare, pentru că pădurea a făcut întotdeauna bani frumoși. Iar acei bani circulă, cei mai mulți, în afara conturilor. S-a profitat mereu de asta și, iată, au apărut grupări infracționale, la Suceava, la Bacău, în Maramureș, de exemplu, care profită de pe urma pădurii.

Pe lângă acestea, la noi măsurarea volumului forestier se face încă prin estimare, ca pe vremuri. Există instrumente de măsurare moderne, dar nu le folosim în România. Ca să nu mai spunem, că după tăiere, crengile, scoarța, cioatele arborelui exploatat rămân să putrezească în pădure, când ar putea fi folosite ca biomasă.

Accesul oamenilor în pădure reprezintă o altă problemă, pentru că mulți o fac în mod iresponsabil. Aleargă cu ATV-urile, cu motocicletele sau organizează concursuri de cross, deși există anumite interdicții legale. Nimeni nu respectă pădurea atunci când este vorba de propriul interes. E foarte plăcut să alergi prin pădure, dar nu lăsa gunoaie în urma ta și nu distruge mediul înconjurător. Să știe organizatorii unor asemenea competiții că fixarea unui șurub în trunchiul unui copac îi provoacă acestuia o rană. Arborele este asemenea omului, are nevoie de soare, de apă, simte durerea. Nu suntem cu nimic diferiți. Doar că noi am fost puși în vârful lanțului trofic.

4. Europa Liberă: Cum se exploatează la noi în țară resursele pădurii?

Îmi doresc ca sistemul energetic să fie cuplat la noile tehnologii și energii regenerabile. Noi nu investim în tehnologii prietenoase cu mediul, în funiculare, nu avem drumuri.
Laurențiu Ciornei

Laurențiu Ciornei: Mă duc în păduri și văd că prea multă pădure se taie pentru a se transforma în scrum sau în rumeguș. Vreau ca sistemul energetic să fie cuplat la noile tehnologii, iar accentul să se pună preponderent pe energia verde, regenerabilă. Se vorbește de hidrogen, se vorbește de vânt, de soare. Mă cutremur când mă duc în Deltă sau în Dobrogea și chiar mai sus, înspre Galați și Podișul Bârladului și știu ce potențial există acolo din punct de vedere eolian și nu se face nimic. Am fost la Jurilovca și la Mahmudia, zilele trecute, și am văzut cum oamenii de acolo se încălzesc cu lemne. La bloc. Au în șifoniere, în loc de haine, buturi de stejar și fag! Lemne aduse, scump, de la munte! În cea mai însorită provincie a României nu se face mai nimic pentru dezvoltarea energiei verzi, deși există soluții energetice fiabile și ieftine. În finalul anului 2021, încă tăiem pădurile și le folosim lemnul de valoare drept combustibil!

În exploatarea pădurii, nu sunt, așa cum ar trebui, investiții în tehnologii prietenoase cu mediul, în funiculare, nu avem drumuri forestiere. Dacă are loc un incendiu de pădure, nu avem cum să ajungem să-l stingem. Folosim acele TAF-uri uzate care julesc arborii, care distrug puieții, care fac niște șleauri uriașe în pădure și poluează masiv. Zona în care sunt folosite este calamitată, își revine în 20-30 de ani.

Degradarea solului ca urmare a depășirii frecvente a distanțelor optime de colectare a materialului lemnos.
Degradarea solului ca urmare a depășirii frecvente a distanțelor optime de colectare a materialului lemnos.

Natura ne oferă soluții la îndemână, dar trebuie să dorim să le folosim. Avem o tradiție străveche în folosirea și prelucrarea lemnului. Sunt încă oameni care pot da meseria mai departe, meșteri care au făcut sau fac mobilă, lutieri. Pădurea are nevoie de ei. E drept, sunt companii care fac mulți bani din producerea mobilei din stejar masiv. Am un exemplu unei firme din Sighetul Marmației care cumpără de la Ploiești cele mai bune trunchiuri de stejar din care fac doage pentru baricuri și le trimit în Statele Unite, la fabricile de burbon, sau în Franța. Taninul pe care îl au arborii noștri este special. Se fac mulți bani din asta, dar sunt la nivel de mici inițiative private și sunt foarte puțin sprijinite de către autorități.

Pădurile au și un efect de protecție, până la urmă, pentru că o pădure protejează atât solul, să nu se producă alunecări de teren, cât și apa, pe care o filtrează.

5. Europa Liberă: Ce soluții are pentru asta asociația Alianță Pentru Pădure?

Laurențiu Ciornei: Dorim ca silvicultura românească să treacă de la etapa de exploatare, la etapa de întreținere și de protejare a pădurii. Nu susținem părerile conservaționiștilor, care spun, de exemplu, că nu mai trebuie tăiată pădurea timp de 10 ani pentru a se putea regenera. Pădurile trebuie să fie îngrijite după reguli actualizate. Nu ne mai putem permite pași greșiți. Îngrijirea pădurii nu mai lasă loc de-ntors.

Un arbore din specia molid ajunge la vârsta de exploatabilitate în 115-120 de ani. După aceea, începe regresul. Un arbore, indiferent de specie, are nevoie, ca să se dezvolte, de dioxid de carbon, în schimb produce oxigenul necesar nouă. La molid de exemplu, și aici vorbim de suprafețe mari de fond forestier, nu trebuie depășită această vârstă, pentru că tot dioxidul de carbon înmagazinat de-a lungul vieții este retrimis în atmosferă. În acest caz, silvicultorii trebuie să intervină și să taie acei arbori care și-au îndeplinit menirea și din ei să facă lucruri cât mai sustenabile pentru economie și pentru societate. Trebuie găsite soluții energetice pentru a intra mai rar în pădure cu TAF-urile, și doar pentru a o îngriji - luăm arborii bătrâni, îi scoatem cu funiculare și menținem biodiversitatea.

„Eu sunt Pădurea”
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:03 0:00
Avem nevoie de strategii noi pentru valorificarea tuturor binefacerilor pe care le oferă pădurea, nu doar a lemnului.
Laurențiu Ciornei

În urma exploatărilor de arbori din România ar putea fi folosită biomasa. Există centrale care produc curent electric folosind acele ramuri, coajă sau chiar cioatele. Comuna Telciu din Bistrița-Năsăud, care are în proprietate o suprafața de aproape 10.000 de hectare de pădure, folosește o centrală de cogenerare care funcționează cu biomasă și care produce energie pentru clădirille de utilitate publică și pentru iluminatul stradal. Dacă statul român ar sprijini astfel de localități, dacă ar crea un cadru legislativ propice, ar putea beneficia de energie alternativă.

Trebuie să găsim și să implementăm soluții pentru păstrarea pădurilor pe termen lung și pentru creșterea valorii acestora. Avem nevoie de strategii noi pentru valorificarea tuturor binefacerilor pe care le oferă pădurea, nu doar a lemnului. Trebuie să fim conștienți că pădurea este lent regenerabilă, se reface în 50, 60, 70 de ani.

Trebuie să căutăm mecanisme financiare pe care să le fructificăm, să atragem fonduri europene. În zonele unde există abundență din punct de vedere al produselor nelemnoase - fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci. Am făcut un studiu și am socotit că la o investiție de 123 de mii de euro, care este la îndemâna unei comunități, să zicem o comună de munte, dar sprijinită și de stat, poți face o hală cu echipamente industriale de uscare, de procesare primară, de depozitare a produselor culese din pădure, în care să fie angrenată o parte din comunitatea respectivă, culegătorii, procesatorii. Comunitatea ar putea colecta, procesa și vinde produsele culese de oamenii din zonele respective și s-ar putea face și o făbricuță care să facă produsul finit.

6. Europa Liberă: Care este impactul microhidrocentralelor asupra biodiversității? Este cunoscut faptul că la aceeași cantitate de energie electrică produsă, o microhidrocentrală are un impact de 5-8 ori mai mare asupra biodiversității, în comparație cu o hidrocentrală cu baraj.

Laurențiu Ciornei: Această „strategie”, bazată pe energia curată produsă de microhodrocentrale, este, probabil, făcută pentru un anumit grup de persoane. Toată lumea a auzit de sintagma „băieții deștepți din energie”. Astfel, s-au acaparat anumite zone de munte și s-au distrus multe habitate sălbatice. S-au captat izvoare, pâraie și le-au băgat printr-o țeavă, îl loc să curgă printr-un defileu natural. Tot ce a însemnat viață acolo a cam pierit. Nu au mai făcut scările din lateralele pereților pentru a putea trece păstrăvul, chiar dacă sunt trecute în planuri, pe hârtie. Când se înmulțește, păstrăvul urcă râul spre izvor pentru a-și depune icrele. Fără acele „scări” nu mai poate urca și rămâne în apa din aval și dispare.

Am un coleg care s-a ocupat de asprete, care este o specie preistorică, trăiește doar în România și este un bun mondial, ca specie. Acest pește trăiește încă în râul Vâlsan din Argeș și este în mare primejdie mai ales din cauza acestor microhidrocentrale. Cercetătorul care studiază specia, a microcipat câteva exemplare și le urmărește viața cu sufletul la gură, printr-o aplicație pe telefon. Sunt mai mulți oameni dedicați care fac asta. Avem potențial hidrografic mult mai mare în aval pe care îl putem folosi. Sistemul energetic din România este făcut pe palierele sistemului energetic comunist, când erau foarte multe industrii care aveau mare nevoie de energie și atunci toate resursele naturale mergeau către alimentarea acestora. Sistemul există și astăzi, dar nu mai are ce să alimenteze. Această structură trebuie schimbată pentru că se investește în menținerea ei degeaba. Hai să schimbăm paradigma, ca să nu mai punem atâta presiune pe pădure.

Brad din pădurile Sibiului, cu o vârstă de peste 500 de ani.
Brad din pădurile Sibiului, cu o vârstă de peste 500 de ani.

7. Europa Liberă: În ce proporție tăierile de păduri din România sunt legale? Care este diferența dintre defrișări și tăieri?

Laurențiu Ciornei: Cele mai multe sunt legale, 90 și ceva la sută. Restul sunt, să le spunem, accidente nedorite. Acestea sunt hoții știute de toată lumea, de la liderul județului, până la ultimul pădurar, care este un biet executant. Furturile la sat s-au diminuat, oamenii care intrau în pădure cu gândul de a fura, nu prea mai sunt. Acum, oamenii au la dispoziție mai multe aplicații prin care pot reclama neregulile întâlnite în păduri: SUMAL, Inspectorul Pădurii, Radarul Pădurii și așa mai departe. Și Alianță Pentru Pădure a lansat o asemenea aplicație pentru mobil, „PlanetEyes”, pentru dezvoltarea căreia s-au cheltuit 30.000 de euro. Este o aplicație prin care oricine poate raporta un incident, o agresare a naturii, tăieri ilegale de arbori, aruncarea de deșeuri în pădure sau alte spații comune etc.

Ceea ce am înregistrat noi în ultimii ani nu sunt defrișări, sunt tăieri ilegale. Defrișare înseamnă să tai tot și să schimbi destinația terenului. Să construiești autostrăzi, blocuri, cămine, să faci agricultură sau orice altceva, în afară de pădure. În România, în ultimii ani s-au defrișat câteva parcele, cele mai multe abuziv. Probabil că cineva care a avut o bucată de teren forestier undeva, să zicem, în Pădurea Băneasa, a tăiat tot ca să construiască o vilă cu piscină sau un ansamblu rezidențial. Sunt cazuri, le vedem din dronă sau din satelit, dar nu sunt defrișări la nivel macro. Iar acestea sunt cunoscute, în special la vârful statului.

8. Europa Liberă: Cum se calculează fondul forestier în România?

Laurențiu Ciornei: Sunt două statistici. Una este făcută de Institutul Național de Statistică, iar cealaltă de Inventarul Forestier. Din păcate, pentru că sunt folosite tehnici diferite de inventariere, nu prea corespund valorile, dar ambele sunt vehiculate și în presă, și transmise la Eurostat, iscând cel puțin mirări. Mai grav este că acestea „nu bat” din punctul de vedere al volumului de lemn exploatat, dar acesta este o problemă mai amplă. Un alt aspect, ar fi legat de calitatea suprafețelor noi de pădure. Pădurea din România crește, de la an la an, acaparând
vechile teritorii aflate acum pe pășuni abandonate. Nu au o valoare comercială și nici ecologică foarte mare. Să ne mândrim cu creștera suprafeței fondului forestier când vom avea o creștere a pădurilor de gorun, de exemplu, nu de salcie căprească.

9. Europa Liberă: Care sunt obiectivele asociației Alianță Pentru Pădure?

Pădurea este o resursă aparent inepuizabilă, dar este lent regenerabilă. Trebuie găsite soluții energetice pentru a nu se mai tăia lemn de calitate, valoros.
Laurențiu Ciornei

Laurențiu Ciornei: Este o mare încercare cu Strategia Energetică a României, iar Alianța Pentru Pădure militează pentru găsirea unor norme, regulamente, strategii și proceduri de implementare a unor soluții care să ne asigure că putem păstra pădurea cât mai mult timp și cât mai sănătoasă. România dispune de cea mai valoroasă biodiversitate dintre toate țările europene, exceptând Rusia. Dar nu avem deloc grijă. Sunt multe animale sălbatice pe care le găsim moarte la marginea pădurilor sau pe drumuri, pentru că le-au fost fragmentate habitatele și de aceea se ridică voci care cer coridoare ecologice. Milităm pentru toate aceste aspecte și folosim în argumentația noastră studii și cercetări științifice.

Plecăm de la dorința noastră de a face bine, atât societății, cât și pădurii, astfel încât să beneficiem și noi, și generațiile viitoare de această bogăție pe care o avem. Pădurea este o resursă aparent inepuizabilă. Un arbore dintr-o specie dominantă ajunge la o bună valoare comercială și ecologică în 60-70 de ani. Trebuie găsite soluții energetice pentru a nu se mai tăia lemn de calitate, valoros, pentru a fi folosit drept combustibil.

Rezervele de gaz ajung încă 40-50 de ani pentru întreaga omenire, deci nu mai este o soluție sustenabilă. Copiii copiilor de acum nu vor mai avea gaz. Atunci, trebuie să facem încă de pe acum o altă strategie. La strategia națională forestieră, de exemplu, se lucrează deja de un an. Sunt unul dintre experții consultanți, alături de cadre universitare, ONG-iști, specialiști care au tangență cu silvicultura. Apelăm inclusiv la modele din străinătate și vedem cum putem să le aplicăm la noi în țară.

10. Europa Liberă: Ce proiecte are în derulare asociația Alianța Pentru Pădure și de unde obțineți finanțare?

Toate vietățile, chiar și arborii, interacționează cu omul, mai ales se tem. Trebuie să fim cât mai apropiați de natură și să o înțelegem cât mai bine.
Laurențiu Ciornei

Laurențiu Ciornei: Avem un proiect pentru ariile naturale protejate, pentru care facem hărți interactive. Pentru ca omul să fie cât mai conștient că există ființe în natură pe care trebuie să le protejeze, în primul rând, indiferent de starea și de specia lor. De exemplu, dacă întâlnești vipera cu corn, nu o lovești cu bățul, ci te îndeprtezi de ea. Toate vietățile, chiar și arborii, interacționează cu omul, mai ales se tem. Trebuie să fim cât mai apropiați de natură și să o înțelegem cât mai bine. Prin mijloacele de informare pe care încercăm să le construim, bazate pe narațiune științifică, dorim să transmitem toate aceste idei. Până acum, silvicii, care nu au expertiză în zona de comunicare, nu și-au făcut auzită vocea, nu au știut să strige după ajutor și au fost copleșiți de oamenii care i-au acuzat, de multe ori pe nedrept, iar această pată neagră umbrește toată breasla.

Am făcut asociația Alianța Pentru Pădure și pentru ca să schimbăm mentalitatea și să educăm oamenii. Avem proiecte cu copii, facem tabere și expediții cu ei. Deja avem două puncte de lucru, unul la Tulcea și altul în Harghita, la Toplița. Sunt proiecte educaționale prin care le arătăm copiilor cum cresc arborii din semințe, nu doar cum se plantează puieții din pepiniere. I-am dus în pădure, au cules semințe, le-au pus în păhărele, le-au plantat și le-au urmărit evoluția, dezvoltarea. Am avut acțiuni de împădurire la Gostinu, pe malul Dunării, la Ghimpați, în Prahova la Vărbilău. La fiecare au participat și personalități ale vieții publice. În toamnă, vom avea câteva acțiuni, de exemplu la Snagov, la care vor participa componenți din Federația Română de Canotaj. Dorim să facem, în colaborare cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român, „Pădurea Campionilor”, în care fiecare campion va avea câte un arbore, pe care îl va îngriji.

Împădurire cu echipa de la Academia Titi Aur, la ocolul silvic Slănic Prahova (2019).
Împădurire cu echipa de la Academia Titi Aur, la ocolul silvic Slănic Prahova (2019).

Alături de Direcția Silvică Prohova, lucrăm pe cel mai mare șantier din ultimii ani de împăduriri la Cheia. Acesta s-a început în primăvară și va fi reluat în toamnă ca să eliminăm urmele dezastrului din februarie 2019, când o furtună neașteptată a distrus zeci de hectare de pădure de molid.

Avem un alt proiect, ce va fi finanțat din fonduri europene, pentru împădurirea ecosistemelor degradate și semidegradate, acestea fiind deja identificate prin teledetecție satelitară. Le facem harta interactivă, iar dacă sunt în apropierea UAT-urilor mergem și spunem: „Hai să facem păduri pentru comunitate!”, după toate standardele unei păduri urbane. Am inițiat demersurile legale pentru înființarea unei păduri urbane de la zero, pe terenul viran situat în nord-estul Capitalei, între ieșirea în Petricani a autostrăzii A3 și calea ferată București-Constanța, pe o suprafață cuprinsă între 17 și 53 de hectare. Dar sunt și lucruri care merg greu. În România, este foarte greu să schimbi destinația unui teren și ne luptăm pentru schimbarea legislației.

Laurențiu Ciornei împreună cu fiul său, Andrei-Lucian, la Gostinu, pe malul Dunarii, unde au fost plantați peste 3.500 de puieți de plop.
Laurențiu Ciornei împreună cu fiul său, Andrei-Lucian, la Gostinu, pe malul Dunarii, unde au fost plantați peste 3.500 de puieți de plop.

Există o companie municipală pentru spații verzi. Sunt nenumărați arbori uscați pe Kiseleff și în alte zone ale orașului, care cad la furtuni mai puternice. Pot provoca tragedii. Cine își asuma asta? Nu se mai taie niciun arbore, nu se mai toaletează vegetația pentru că nu mai are cine să o facă. De vreo 10 luni se lucrează în PMB la desființarea companiei specifice făcută în timpul mandatului fostului primar. În tot acest timp, nimeni nu se mai ocupă de aliniamentele de pe marile artere ale Capitalei. Alianța a ticluit deja proiectul, tot cu finanțare europeană, pe care dorim să îl înaintăm autorităților, prin care spunem ce tipuri de arbori trebuie sădiți în București și cum. Pentru că nu toți arborii sunt potriviți pentru clima și solul din București. De exemplu, mesteacănul care este o specie mai de munte, nu prea are ce să caute în București, la fel și platanul ornamental, care este o specie invazivă și cu o capacitate mare de absorbție a apei, care omoară plantele din jur și distruge biodiversitatea. Trebuie să plantăm arbori care sunt benefici pentru sănătatea mediului urban și care sunt cei mai potriviți pentru București.

Toate acțiunile noastre sunt pe bază de voluntariat, iar o parte din cheltuieli sunt susținute de entitățile care participă la acțiunile noastre, de susținătorii noștri și de noi, cei din Consiliul Director. De asemenea, avem un parteneriat cu câteva pepiniere silvice de la care obținem puieții de arbori pe care îi plantăm. Iar pentru alte cheltuieli, precum materiale promoționale sau lucrări științifice ale colaboratorilor noștri, folosesc fondurile proprii. Toate proiectele pe care le propunem autorităților, culoarele strategice, le implementăm prin proiecte europene.

  • Asociația Alianță Pentru Pădure s-a înființat, oficial, la 30 iulie 2020 și numără astăzi 7.500 de membri. Colaborează cu aproximativ 30 de specialiști și cercetători pentru proiectele derulate. Din Consiliul Director fac parte 7 membri, profesori universitari, doctori în diverse domenii, specialiști. Sunt multe personalități publice care se alătură proiectelor inițiate de Alianța Pentru Pădure.
  • Are în derulare două proiecte europene, cu o valoare cumulată de peste 18 milioane de euro.
  • Laurențiu Ciornei a participat, împreună cu directorul executiv al asociației, în grupul de experți pentru realizarea Strategiei Naționale pentru Silvicultură (la invitația Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor).
  • Asociația Alianță Pentru Pădure a desfășurat acțiuni de împădurire de terenuri forestiere pe o suprafață de 3 hectare (peste 13.800 de puieți), la Gostinu și Ghimpați (jud. Giurgiu), Șotânga (Dâmbovița) și Vâlcănești (Prahova).
  • În primăvara 2021, asociația a luat parte la înființarea celui mai mare parc de împăduriri din țară (peste 23 de hectare), la invitația DS Prahova, la Gropșoarele, Măneciu-Cheia. În această toamnă, voluntarii APP vor planta puieți de molid, brad și paltin de munte.
  • Asociația Alianță Pentru Pădure a inițiat demersurile legale pe lângă Prefectura Municipiului București, Prefectura Ilfov, Primăria Capitalei și Primăria Sector 2 pentru înființarea unei păduri urbane de la zero, pe terenul viran situat în nord-estul Capitalei între ieșirea în Petricani a autostrăzii A3 și calea ferată (linia Constanța), pe o suprafață între 17 și 53 de hectare.
  • Alianță Pentru Pădure are parteneriate cu Romsilva, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Federația Română de Canotaj pentru înființarea de păduri. Asociația are mai multe parteneriate cu diferite entități profesionale pentru proiecte punctuale.
  • Au fost demarate înregistrările a trei clustere dedicate bioeconomiei, economiei circulare și dezvoltării locale de tip smart communities. În aceste entități sunt GAL-uri, autorități locale și regionale, ONG-uri, Centrul de Biodiversitate Agrosilvică al Academiei Române, companii private. Potrivit Strategiei Europa 2020, clusterele inovative sunt recomandate ca fiind o soluție eficientă pentru combaterea crizei, un instrument pentru creşterea competitivităţii şi a dezvoltării regionale.
  • Alianță Pentru Pădure participă, împreună cu voluntarii săi, la campanii de strângere a gunoaielor și deșeurilor menajere din păduri și arii naturale protejate. Anul acesta, a participat, alături de Asociația Studenților Geografi (Univ. București) și de primăriile sectoarelor 2, 4 și 6 din București, la marcarea Zilei Planetei Pământ, pe 22 mai 2021, la cea mai amplă acțiune de ecologizare din Capitală (Parcul Circului, Ciurel-Lacul Morii și Parcul Natural „Delta Văcărești”). Pe 18 septembrie, voluntarii Alianței vor strânge gunoaile de pe terenurile dintre localitățile Tunari și Ștefăneștii de jos (Ilfov).

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG