Sobyanin a încheiat mitingul cerând mulțimii să scandeze „Putin, Putin, Putin, Putin, Putin, Putin. Victoria!”
A fost un mesaj de recunoaștere că alegerile pentru Duma de Stat au fost, de fapt, despre Vladimir Putin, al cărui nume nu a apărut nicăieri pe buletinele de vot și al cărui al patrulea mandat la Kremlin se termină, teoretic, în 2024.
Amendamentele constituționale introduse în 2020 prin Duma dominată de Rusia Unită îi permit însă lui Putin să obțină încă două mandate de președinte și să rămână în funcție până în 2036. Indiferent dacă Putin decide să obțină un alt mandat pentru el însuși sau să profite de ocazie pentru a-și unge un succesor, viitoarele alegeri prezidențiale promit să fie de rău augur.
„Aceste alegeri au reprezentat o repetiție generală pentru alegerile din 2024”, a declarat analistul politic Konstantin Kalachyov din Moscova.
Alegerile au fost un exercițiu într-un moment în care publicul a devenit din ce în ce mai deziluzionat de Rusia Unită, în special, și de stagnarea generală a situației politice și economice a țării în general.
„În unele dintre elementele lor, campania și votul au fost în mod clar o repetiție pentru 2024”, a scris analistul Andras Toth-Czifra pe Twitter.
Oamenii vor schimbare
Analistul Dmitry Oreshkin, care locuiește la Moscova, spune că climatul politic pentru Rusia Unită s-a schimbat și acest lucru va determina strategia Kremlinului în 2024. „Trăim un moment în care Kremlinul pierde controlul fără echivoc asupra minții alegătorilor”, a declarat el pentru RFE/RL. „Vedem cum alegătorii dau dovadă de o furie din ce în ce mai mare pentru ceea ce am putea numi statu quo. Oamenii vor schimbare".
Stanislav Andreichuk, copreședinte al grupului independent de monitorizare a alegerilor Golos, a elaborat această temă într-un eseu recent.
„Acum zece ani, a apărut pe scenă o structură cu adevărat masivă de observatori electorali”, a scris el.
„În urmă cu aproximativ cinci ani, organizațiile nonprofit și politicienii ruși au învățat să strângă fonduri într-o asemenea măsură încât o întreagă clasă a societății civile, nu doar o mână de organizații, ar putea supraviețui după aceste alegeri trucate. Acum statul începe să-și piardă monopolul spațiului media, constrângerea devine ineficientă, sprijinul din partea electoratului anterior loial dispare și noii politicieni îi înlocuiesc pe cei care au fost închiși sau obligați să emigreze”.
„Legile electorale par a fi întărite în încercarea regimului de a întoarce valul de nemulțumire publică”, a conchis el.
În perioada premergătoare votului pentru Duma De Stat, autoritățile au introdus zeci de amendamente la legea electorală, inclusiv restricționarea accesului la camerele video care monitorizează secțiile de votare, introducerea votului online „experimental” în regiuni alese selectiv, introducerea a trei zile de vot și utilizarea extinsă a urnelor de vot mobile și a votului la domiciliu.
„Au fost alegeri opace”, a spus analistul Golos, Vitaly Averin. „Nu am avut fluxuri video directe, cum am avut în timpul alegerilor prezidențiale din 2018 și a ultimelor alegeri federale. Și am văzut cu ce obstacole grave s-au confruntat observatorii electorali”.
Întărirea controlului administrativ
Analistul din Moscova Aleksandr Kynev a vorbit în mod similar despre inovația celor trei zile de vot, care ar fi fost introdusă pentru a reduce aglomerarea în timpul pandemiei și a facilita participarea la vot.
„În realitate, scopul principal al celor trei zile este de a întări controlul administrativ”, a declarat Kynev pentru serviciul rus al RFE/RL. „Autoritățile din ultimii ani au avut senzația că oamenilor li se poate ordona să meargă la vot, dar votează așa cum vor.... Au crezut că împrăștiind fluxul de alegători pe trei zile, le vor crea impresia că sunt urmăriți mai atent și mai strict.”
Extinderea probabilă a votului electronic neverificabil în alegerile prezidențiale din 2024 ar putea fi un pas crucial spre sfârșitul pretenției democrației din Rusia, spun analiștii și criticii de la Kremlin.
„Aceste alegeri, deși departe de a fi perfecte, ar putea ajunge să fie ultimele pe hârtie în Rusia”, a scris Andreichuk, șeful Golos, în eseul său. „Este evident că guvernul își propune să implementeze votul electronic în toată țara până la alegerile prezidențiale din 2024. Dacă se va întâmpla acest lucru, monitorizarea corectitudinii votului nu va fi posibilă nici măcar teoretic”.
Acest lucru este valabil nu numai pentru înregistrarea rezultatelor, susține Oreshkin, ci și pentru votul în sine. „A fost făcut pentru lucrătorii dependenți de stat, dintre care mulți au votat la computerele de la locurile lor de muncă”, a spus el. „Acești oameni sunt siguri că există un dispozitiv care verifică modul în care au votat și nu există nicio modalitate de a-i convinge că sistemul este anonim”.
Timpuri noi, abordări noi
O altă caracteristică a recentei campanii electorale care ar putea da tonul votului din 2024 a fost represiunea neîncetată împotriva opoziției autentice, a societății civile independente și mass-media independente. Acest lucru s-a făcut în primul rând prin mecanismul legilor vag scrise și aplicate în mod aleatoriu privind „agenții străini”, „organizațiile nedorite” și „extremismul”.
Legile au fost folosite pentru a decredibiliza candidații proeminenți ai opoziției, pentru a-i închide pe unii și pentru a-i alunga pe alții din țară. În plus, au mai fost utilizate pentru a face mult mai dificilă raportarea campaniei și monitorizarea alegerilor.
Dar, în timp ce presa independentă e atacată și multe ONG-uri pentru drepturile omului sunt închise sub pretextul unor acțiuni ostile împotriva guvernului, peisajul politic pentru alegerile din 2024 este reformat.
Într-un eseu pentru serviciul rusesc al RFE/RL, jurnalistul din Moscova Aleksandr Ryklin a menționat că „mulți experți sunt siguri că administrația prezidențială nu mai joacă rolul decisiv în formarea politicilor interne. Ei spun că a fost înlocuită de bărbați cu epoleți de cele mai înalte ranguri (ale Serviciului Federal de Securitate)”.
„Și indivizii aceia, după cum știm cu toții, au metode diferite”, a adăugat Ryklin. „Este important să înțelegem că acest lucru nu s-a întâmplat de la sine. În partea de sus a piramidei puterii, au decis că noile vremuri necesită noi abordări”.
