Primele două luni de la debutul pandemiei au fost și cele care au adus românilor cele mai mari restricții. Lockdown-ul a impus reguli stricte și sancțiuni.
Mersul la magazin, medic sau serviciu se făcea cu declarație pe propria răspundere, iar, dacă aveai peste 65 de ani, aveai voie doar două ore pe zi. Circulația pe timpul nopții era și ea strict interzisă, iar masca a devenit obligatorie. Școlile s-au închis. Pe perioadă nedeterminată. Au apărut mănușile, dezinfectanții, aparatele de măsurat temperatura.
Timp de două luni, cât țara s-a aflat în stare de urgență, România a făcut chiar mai mult decât făcuseră vesticii care, în anumite țări, închiseseră cu măsură. Și școlile, și businessurile. Rezultatul s-a văzut. În valul unu, România a ajuns la un maxim de îmbolnăviri de 523 de persoane, pe 15 aprilie și 40 de morți cu o zi înainte.
O dată cu edulcorarea fricii, au început și relaxările. Mai întâi a dispărut masca, apoi barurile și cafenelele au început să fie redeschise. Vara lui 2020 a adus chiar și concedii celor mai curajoși.
Valul doi- jumătăți de măsură
După ce aproape jumătate de an școlile au fost închise, mai marii au decis ca anul școlar să înceapă pentru toată lumea. În sistem hibrid, mai întâi, cu jumătate de clasă la școală și jumătate acasă. Experimentul a durat o lună și jumătate apoi, sub amenințarea valului doi, școlile s-au închis, la fel și restaurantele, mall-urile, sălile de fitness. Cu excepția școlii, măsurile au fost similare cu cele din restul lumii. Nimeni nu mai lua măsuri extreme.
În valul doi, maximul de îmbolnăviri a fost înregistrat pe 18 noiembrie - 10269 de îmbolnăviri și 213 morți pe 8 decembrie. Restricțiile și-au văzut efectele. Cazurile au început să scadă.
În plus, din decembrie, omenirea avea la îndemână vaccinul care ar fi putut să o scoată din pandemie cu costuri umane mai mici. România a început din nou să ridice din restricții, dar nu pentru multă vreme.
Valul trei- speranța vaccinării
În februarie, copiii s-au întors la școală, restaurantele s-au pregătit pentru redeschidere. Fericirea nu a durat mult, valul trei a dus la prelungirea forțată a vacanței și de noi restricții.
România a început în forță vaccinarea. Când statele occindentale încă bâjbâiau, la noi, vaccinul se dădea pe liste pe sub mână și centre secrete.
25 martie este apogeul valului 3. 665 de români sunt declarați ca infectați cu noul coronavirus în valul trei, iar pe 20 aprilie sunt consemnați 237 de morți.
O dată cu venirea verii, scăderea numărului de îmbolnăviri, scade și interesul pentru vaccinare. Nici măsurile luate de stat nu prea ajută. Când Europa vorbea deja de impunerea de restricții pentru cei vaccinați, România încă se gândea, deși semnalele erau clare.
Fericit că este încă în coada clasamentului la numărul de îmbolnăviri în Europa, Guvernul permitea concerte cu zeci de mii de oameni și adunări în interior cu mii de oameni. Vaccinarea nu mai interesa pe aproape nimeni.
Valul patru-o „catastrofă”
Toamna îi prinde pe politicieni preocupați de congresele partidelor, de cucerirea funcțiilor. Școlile se redeschid. Cu prezență sută la sută.
Românii învățaseră de la alții că educația este importantă, dar nu luaseră și măsurile lor. Cu toate acestea, școlile sunt decuplate de la rata incidenței, așa încât există localități cu incidență de peste 15 la mie în care elevii continuă să meargă la școală.
Aceasta în condițiile în care nu există testare preventivă și nici personal, iar spitalele nu sunt pregătite de ce era anunțat că le va lovi.
Cu 33% dintre români vaccinați, cu un puternic curent antivaccinist alimentat luni întregi de nepăsarea autorităților, valul patru vine cu o catastrofă. În ziua în care state ca Portugalia sau Danemarca anunță că renunță la restricții, România înregistrează 15.000 de bolnavi și 330 de morți. O catastrofă la început de drum.
