Cu toate acestea, vinovățiile și asumarea eșecului sunt importante, fie și pentru a nu mai repeta greșelile.
Este prima oară când, din poziția pe care o deține, șeful statului admite că s-au făcut greșeli, că pregătirea valului patru a fost „deficitară”, iar campania de vaccinare „s-a mișcat prea lent”. Aceasta deși în ultima lună „ cumpăna” devenise evidentă pentru toată opinia publică, iar medicii și experții avertizaseră de mult despre ea.
Cu toate acestea, nici președintele Klaus Iohannis, nici primul ministru Florin Cîțu, persoanele cu cele mai înalte funcții în stat, și nici ceilalți responsabili de gestionarea pandemiei nu și-au asumat responsabilitatea eșecului.
La Cotroceni au fost chemați miercuri „toți responsabilii guvernamentali” pentru a găsi soluții la „această dramă națională de proporții teribile”. Cu excepția ministrul interimar al Sănătății, Attila-Zoltán Cseke, toți ceilalți au fost responsabili de toate deciziile legate de gestionarea pandemiei în ultima perioadă.
- Florin Cîțu, prim-ministru. În subordinea lui se află Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) și campania de vaccinare. Prin natura funcției trebuia să controleze modul în care gestionează ministerele și instituțiile din subordine
- Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful Comitetului Național pentru Situații de Urgență. În această calitate are un cuvânt greu în deciziile privind restricțiile sau relaxările, precum și în carantinarea unor orașe sau zone. Ultima decizie a CNSU a fost respingerea propunerii INSP de carantinare a Bucureștiului și județului Ilfov.
- Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne. Este responsabil de respectarea măsurilor restrictive de către populație și aplicarea sancțiunilor.
- dr. Adriana Pistol, Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. INSP trebuie să colecteze datele referitoare la evoluția pandemiei, să facă prognoze și să informeze celelalte instituții asupra situației.
- dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19.
- Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației. În această calitate, a susținut, în Grupul Tehnico- Științific, decuplarea funcționării școlilor de rata incidenței de 6 la mia de locuitori fără a asigura testarea elevilor (testele pe bază de salivă de abia acum sunt achiziționate). Nu a susținut obligativitatea introducerii certificatului verde pentru profesori.
- Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății. În obligațiile sale intra pregătirea spitalelor pentru valul patru al pandemiei, creșterea numărului de paturi la Terapie Intensivă și achiziționarea medicamentelor necesare bolnavilor de Covid.
Răspundere penală. Greu spre imposibil
Una dintre marile întrebări ale momentului este dacă toți cei responsabili de actuala situație pandemică pot fi trași la răspundere penală sau administrativă. Tragerea la răspundere penală, potrivit legii răspunderii ministeriale, este complicată, dacă nu chiar imposibilă, spun pentru Europa Liberă magistrații consultați.
De exemplu, infracțiunea prevăzută de art 8, al. 2 din Codului Penal comisă de membrii guvernului în exercițiul funcției se referă la ordine sau instrucțiuni „cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă politică, avere sau origine socială, de natură să aducă atingere drepturilor omului”.
Acestea, spune pentru Europa Liberă un procuror DNA, trebuie să aibă caracter cumulativ, adică norma să fie discriminatorie și să aducă atingere drepturilor omului, în care intră și dreptul la sănătate, chiar dacă nu este menționat explicit în legea răspunderii ministeriale. Faptul că s-a gestionat prost pandemia ori s-au luat decizii politice proaste nu atrage răspunderea penală pe legea răspunderii ministeriale, spune procurorul.
Judecătorul Cristi Danileț ne declară că deciziile luate de miniștri nu pot fi cercetate de justiție decât pentru legalitate, nu și pe oportunitate.
Avocatul în drept penal Toni Neacșu susține că, în ce privește legea răspunderii ministeriale, lucrurile sunt foarte complicat de demonstrat și susținut în instanță.
„Dacă se va ajunge în instanță pe o plângere pe articolul 8 din Legea răspunderii ministeriale, s-ar putea bloca pentru că trebuie să se stabileacă faptul că hotărârile respective au caracter discriminatoriu și dacă încălcarea drepturilor omului s-a făcut în condițiile legii. Este complicat”,spune Toni Neacșu.
Responsabilitatea ministerială
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă următoarele fapte săvârşite de către un membru al Guvernului:
- a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, în termenul prevăzut la art. 3 alin. (2), informaţiile şi documentele cerute de acestea în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului, potrivit art. 111 alin. (1) din Constituţia României, republicată;
- b) emiterea de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă politică, avere sau origine socială, de natură să aducă atingere drepturilor omului.
Răspunderea politică
Aproape toți cei chemați miercuri de către președinte la Palatul Cotroceni pentru găsirea soluțiilor de depășire a momentului dramatic prin care trece România au participat și la ultima ședință pe tema pandemiei, cea din 10 mai, când s-a decis că restricțiile vor fi ridicate în funcție de îndeplinirea unor ținte de vaccinare: 1 iunie-5 milioane de oameni vaccinaţi; 1 iulie- 6 milioane și 1 august- 7 milioane de oameni vaccinaţi.
Ulterior acestei întâlniri, președintele Iohannis a anunțat că relaxarea va fi precaută: „Vrem să avem un calendar care ne permite să reluăm multe activităţi, dar care nu ne expun pericolului revenirii pandemiei în forţă. Aşadar, vom avea o relaxare pas cu pas”.
A doua zi, Florin Cîţu publică pe pagina sa de Facebook un video de un minut, realizat de Guvernul României, cu mesajul: „Am învins pandemia. Ne întoarcem la normalitate”.
Acesta a fost momentul în care s-a intrat pe spirala ignorării oricăror măsuri preventive în vederea valului patru și al proastei gestionări a crizei. Numărul cazurilor a început să intre pe o pantă ascendentă. „Marea relaxare” s-a terminat cu o mare „catastrofă”.
