Lista miniștrilor ce vor face parte din cabinetul Ciucă era deja în negocieri între PNL și UDMR, chiar înainte ca PSD să dea un răspuns privind susținerea unui guvern minoritar, semn că se lucrează sub presiunea timpului.
Liberalii au renunțat la Florin Cîțu în urma unei întâlniri dintre fostul premier, prim-vicepreședinții PNL și Klaus Iohannis, de miercuri seară, de la Vila Lac. Șeful statului este cel care a avansat numele generalului Nicolae Ciucă, unul dintre oamenii săi fideli, și nu a ținut cont de niciunul dintre argumentele lui Florin Cîțu care nu voia să renunțe la desemnare.
Sursele Europei Libere relatează că Florin Cîțu s-ar fi opus, invocând că de-abia a fost ales președinte PNL, semnalul transmis către partid va fi unul prost, iar autoritatea sa în PNL va fi subrezită, mai ales în condițiile în care Ludovic Orban i-a cerut deja demisia de la conducerea partidului. Cutuma partidului, ar fi spus Cîțu, este ca președintele partidului să fie și premier. Klaus Iohannis nu a stat însă la discuții, decizia sa fiind definitivă: Nicolae Ciucă premier.
PNL spune „pa” USR și face ochi dulci PSD
Hotărârea de a nu mai invita USR la guvernare, ceea ce înseamnă de fapt refuzul refacerii fostei coaliții, nu a fost complicată. Atât Klaus Iohannis, Florin Cîțu, cât și cei patru prim-vicepreședinți, Gheorghe Flutur, Rareş Bogdan, Lucian Bode şi Iulian Dumitrescu, au fost gând la gând în această privință, animozitatea față de USR fiind unanimă. Surse liberale spun că această mișcare a făcut parte din planul inițial al președintelui care nu mai voia USR în guvern de mai mult timp.
O astfel de decizie trasează însă clar drumul lui Nicolae Ciucă și al PNL: direct spre ușile PSD fără susținerea căruia guvernul nu va avea majoritatea în parlament și nu va trece în condițiile în care USR a declarat deja că nu va vota un guvern minoritar PNL.
Dacian Cioloș a precizat clar că USR vrea refacerea coaliției și participarea la un guvern PNL-USR-UDMR, dar că decizia aparține PNL, care trebuie să aleagă între USR și PSD. „Dacă PNL alege susținerea din umbra a PSD, înseamnă refacerea USL”, a spus Cioloș.
Cum alegerea pare clară, USR nu are altă opțiune decât de a merge în opoziție și, eventual, de a sprijini punctual PNL în parlament pe anumite proiecte de lege. Nu s-a luat însă o decizie în forurile de conducere ale USR în ce privește votul la învestirea guvernului minoritar PNL.
Formula guvernului minoritar cu sprijin PSD nu este agreată de tot PNL-ul. Ludovic Orban, de exemplu, a amenințat chiar că părăsește partidul dacă partidul urmărește obținerea voturilor PSD pentru învestirea unui guvern minoritar. „Nu cred că există altă șansă de a forma un guvern onorabil și benefic pentru România decât refacerea coaliției. Dacă colegii mei vor persista în a obține voturile PSD la învestirea unui guvern minoritar, evident că există posibilitatea să ne despărțim”. Despărțirea ar putea fi mai amplă, Orban a anunțat deja că intenționează să facă un partid, iar soluția guvernului minoritar nu a făcut decât să amplifice tensiunile.
PSD se sacrifică. Argumentele: pandemia și grija pentru țară
PSD a repetat sistematic că nu va vota niciodată un guvern minoritar PNL, deoarece consideră că soluția este un cabinet de „specialiști”. Nu mai departe de acum trei zile, Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, declara pentru Europa Liberă că nu va fi votat ”un guvern minoritar condus de un liberal sau uselist”.
Acest tip de discurs s-a shimbat însă simțitor de atunci. Liderii PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, au vorbit insistent despre nevoia urgentă a unui guvern care să scoată România din criza sanitară.
După consultările de la Cotroceni, Marcel Ciolacu a evitat să răspundă clar dacă PSD va susține guvernul minoritar PNL, dar nu a exclus. Nici nu ar avea cum, pentru că surse liberale spun că deja ar fi bătut palma cu Klaus Iohannis, care l-ar fi sunat miercuri seară pentru a obține o astfel de înțelegere.
PSD își permite acum să facă mofturi și să pună condiții, pentru că PNL depinde de voturile sale. Invitat de Florin Cîțu la discuții pe marginea majorității parlamentare, Marcel Ciolacu a refuzat, spunând că se va întâlni doar cu Nicolae Ciucă, premierul desemnat. Mai mult, a cerut PNL să scoată din statut prevederea care interzice partidului alianțele sau înțelegerile cu PSD.
Chiar și după ședința conducerii PSD de joi după-amiază, Ciolacu a continuat exercițiul imagine: l-a chemat pe Nicolae Ciucă la sediul PSD pentru discuții.
Surse din partid spun însă pentru Europa Liberă că PSD va susține cabinetul Ciucă pentru următoarele 6 luni cel puțin, dar va pune diverse condiții, care nu înseamnă neapărat posturi în eșalonul doi în guvern.
Nicolae Ciucă, omul lui Iohannis, primul general- prim ministru după 76 de ani
Nicolae Ciucă a mai fost numit de Klaus Iohannis premier interimar în decembrie 2020, după ce Ludovic Orban și-a dat demisia din fruntea guvernului în urma rezultatului slab obținut de partid în alegerile parlamentare. La vremea respectivă, Iohannis ar fi preferat ca Nicolae Ciucă să devină premier plin, dar s-a lovit de opoziția PNL, care a considerat că nu este oportună numirea unui militar, fie el și în rezervă, în fruntea guvernului.
Până în în 2021, când președintele Iohannis l-a desemnat a doua oară pe Nicolae Ciucă să formeze guvernul, au trecut 76 de ani de când și-a dat demisia guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu, la presiunile lui Andrei Vîșinski, ministrul de externe pus de ocupația militară sovietică. Ulterior la putere a ajuns guvernul lui Petru Groza.
Singurul care și-a exprimat rezervele față de această desemnare este liderul UDMR Kelemen Hunor. „Pot accepta în acest moment o astfel de soluție. În principiu nu sunt de acord să fie condus de militari, dar acum este o situație ecepțională. Nu exclud, dar nu cred că asta e cea mai bună variantă într-o democrație”.
Nicolae Ciucă este un liberal de dată recentă, s-a înscris în PNL în octombrie 2020, și a mai fost ministru al Apărării și în guvernul Orban.
Odată cu nominalizarea pentru portofoliul Apărării, în 2019, Nicolae Ciucă a anunțat că va trece în rezervă pentru a respecta standardele NATO care cer ca Ministerul Apărării să fie condus de un civil.
Generalul Ciucă a condus, din ianuarie 2015 până în octombrie 2019, Statul Major General, iar anterior a fost locțiitorul șefului Statului Major, generalul de aviație Ștefan Dănilă.
Prelungirea mandatului în 2019 a generat un conflict între președintele Iohannis, premierul Viorica Dăncilă și fostul ministru al Apărării, Gabriel Leș, pentru că PSD s-a opus prelungirii mandatului și a cerut numirea generalului Dumitru Scarlat.
În aprilie 2019, instanța supremă a respins definitiv contestația Ministerului Apărării Naționale la decretul prin care președintele Klaus Iohannis îi prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei.
Înainte de perioada petrecută la conducerea Statului Major al Armatei, a fost șef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar între anii 2001 și 2004 a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (Scorpionii Roșii), cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003), și Antica Babilonia, Irak (2004).
Nicolae Ciucă este un susținător convins al alianței NATO, el participând la conflictul din Irak alături de soldații americani. Și-a câștigat gradele în teatrele de operațiuni, fiind unul dintre puținii generali români care au condus personal o misiune de luptă (14-15 mai 2004, lupta pentru podul peste Eufrat în Irak).
Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după al Doilea Război Mondial.
Nicolae Ciucă a absolvit mai multe cursuri militare în SUA. A primit numeroase distincții și decorații, printre care Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Cavaler, Ordinul național "Pentru Merit" în grad de Ofițer sau Medalia Națiunilor Unite.
