Potrivit datelor prezentate de autorități, în ultimele 24 de ore, au murit 356 de persoane, iar în stare gravă, în secțiile ATI, se află 1.848 de pacienți, dintre care 44 sunt copii. Au fost raportate 15.410 de noi îmbolnăviri. Niciun județ al țarii nu are o incidență a cazurilor sub 3 / 1.000.
Situația dramatică din spitale, cu imagini tulburătoare prezentate frecvent în presă în ultimele săptămâni, și numărul mare de morți pentru înmormântarea cărora unele cimitire abia mai fac față par să fi convins oameni, care nu aveau nicio intenție să se vaccineze, să o facă.
„Avem speranță: peste 99.000 de români vaccinați în ultimele 24 de ore, din care peste 62.000 cu prima doză”, anunța joi platforma RO Vaccinare. Numărul exact al dozelor administrate în cele 24 de ore anterioare era de 93.376, cel mai mare după data de 19 mai, când au fost administrate 94.417 doze, pentru ca cifrele să scadă constant de atunci.
Frica este un factor determinant pentru vaccinare, spune, pentru Europa Liberă, profesorul de psihologie Daniel David, rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, dar aceasta nu poate și nu trebuie să fie strategia de creștere a numărului de vaccinări.
„Ideea de frică, de pedeapsă, poate să fie menținută în discursul public, dar trebuie dublată de un discurs legat de recompensă și de pozitiv. Sigur că a crescut un pic interesul oamenilor din cauza fricii, numai că este trist că se vaccinează unii pe moartea multora”, spune profesorul Daniel David.
Și președintele Klaus Iohannis a făcut un apel insistent la vaccinare, vineri, de la Bruxelles, reluând cifrele dramatice ale pandemiei. El a dat exemplul Occidentului care a reușit, prin vaccinare, să controleze pandemia și să reducă numărul de cazuri noi și de decese. „Primim ajutor, dar nu se poate vaccina nimeni în locul nostru”, a spus președintele.
Potrivit psihologului Daniel David, efectul fricii, văzut în creșterea numărului de vaccinări, nu poate funcționa însă pe termen lung. „Este o reacție mai degrabă de moment, nu este o schimbare de atitudine, o schimbare cognitivă, este o reacție la teamă pentru că mai poți susține că pandemia nu există când mor atâția oameni în jur. Nici nu vreau să îmi imaginez că asta ar putea fi strategia pe termen lung. Din păcate, puteam să nu ajungem aici dacă în vară se făceau lucrurile altfel”, adaugă Daniel David.
Frica declanșată de cifrele și imaginile recente ale pandemiei nu e vizibilă doar la cozile de la centrele de vaccinare, dar și în conversațiile pe grupurile publice de pe rețelele de socializare. Grupurile de Facebook dedicate pandemiei conțin mesaje prin care oamenii vor să afle de simptomele avute de alții după vaccinare, până la recomandările pentru cei care au alergii (se schimbă chiar informații despre medicamentele luate înainte și după vaccinare) sau detalii despre evoluțiilor celor internați în stare gravă.
Eșecul vaccinării
După un start catalogat drept excelent de autorități, România se află acum pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privința vaccinării și are, zile la rând, cele mai grave cifre ale pandemiei – morți, cazuri grave, inclusiv în rândul copiilor, număr de cazuri noi.
Până în 21 octombrie, rata de vaccinare cu două doze, ajunsese la 35,6%, față de 92% în Irlanda (cel mai mare procent), 91% în Portugalia, 83,1% în Spania și 79,3% în Italia. Aceasta din urmă aflându-se printre țările în care prezentarea certificatului verde la locul de muncă este obligatorie iar cei care nu sunt vaccinați trebuie să se testeze frecvent pe banii lor.
Vineri, la București, a început un maraton de vaccinare, în șase centre care vor fi deschise non-stop în fiecare dintre cele șase sectoare. Potrivit RO Vaccinare, și la aceste centre, procesul de vaccinare, vineri dimineață, era unul accelerat. Și în alte locuri din țară, presa semnalează aglomerații la centrele de vaccinare.
