Pe 28 octombrie, Putin s-a întâlnit cu CEO-ul de la Gazprom, Aleksei Miller, pe care l-a direcționat să prioritizeze suplimentarea uzinelor de stocare din Austria și Germania cu gaz după 8 noiembrie, când stocul de gaz al Rusiei ar urma fie completat.
Prețul gazelor a scăzut ziua următoare cu aproape 29% în principalele țări partenere ale Gazpromului.
Criticii acuză autoritățile de la Moscova de manipulare a pieței energiei. Vladimir Chizhov, ambasadorul Rusiei la UE, respinge acuzațiile și încearcă să calmeze spiritele înfuriate, transmițând faptul că acțiunea luată de Putin va ajuta la limitarea creșterii prețurilor.
„Putin s-a sfătuit cu Gazprom să fie mai flexibil. Și ceva mă face să cred că Gazprom va asculta”, a declarat Chizhov pentru Financial Times.
În condițiile în care prețurile gazelor naturale ating cote record, iarna nemulțumirilor abia a început în Europa, alimentată de îndoieli cu privire la politicile energetice ale blocului și suspiciuni cu privire la intențiile celui mai mare furnizor de gaze ale continentului.
Uniunea Europeană importă 40% din necesarul de gaz din Rusia. Gazprom, principala companie din Rusia responsabilă de furnizarea gazului către blocul comunitar, este acuzată de manipularea pieței energiei pentru a-și maximiza profiturile prin intermediul exporturilor.
Pentru Gazprom, o creștere a exporturilor înseamnă mai multe conducte de gaz. Acesta este și principalul motiv pentru care Vladimir Putin a ținut să puncteze faptul că o piață europeană stabilă a gazelor ține de deschiderea cât mai rapidă a conductei Nord Stream 2, ce străbate Marea Baltică și asigură o alternativă nouă a livrării de gaz în Europa Centrală.
Deși Uniunea Europeană deține facilități de stocare a gazului, nivelurile de stocare sunt scăzute. O analiză a industriei europene a gazului arată că cele mai mari deficiențe se află în locațiile deținute sau controlate de Gazprom. Potrivit criticilor, acest lucru indică o încercare de a pune presiune pe piața de energie europeană.
„Deficitele mari sunt acolo unde sunt instalațiile Gazprom”, a comentat Domenicantonio De Giorgio, profesor de finanțe la Universitatea Cattolica del Sacro Cuore din Milano.
Potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe (GIE), o organizație umbrelă din care fac parte 68 de operatori ai infrastructurilor de gaze din Europa, în țările în care Gazprom nu deține unități de depozitare, cum ar fi Franța sau Italia, stocul de gaz atinge niveluri aproape normale pentru această perioadă din an.
Pe de altă parte, în țările în care Gazprom deține aproape o treime din facilitățile de depozitare a gazului, precum Germania, Austria, sau Olanda, nivelurile erau mult mai scăzute. Uzina din Haidach, Austria, administrată de Gazprom și unul dintre cele mai mari depozite subterane de gaz din Europa Centrală, era plină în proporție de 20% cu gaz.
Aceste lipsuri ar putea fi ușor acoperite prin intermediul rutelor deja existente, precum conducta care străbate Ucraina sau cea care traversează Polonia.
În lipsa acestor măsuri, cererea mai mare decât oferta cuplată cu alți factori naturali sau economici au dus la creșterea exorbitantă a prețurilor la energie și gaz.
Rusia exportă mai puțin gaz decât ar putea asigura
Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (IEA), Moscova ar putea asigura cu până la 15% mai mult gaz decât transportă către Europa la momentul de față. Lipsa de acțiune din partea Kremlinului nu face nimic altceva decât să îi sperie pe europeni și să alimenteze valul populist de furie împotriva liderilor acestora.
„Dacă ar fi fost să mă fi întrebat luna trecută, aș fi spus că Rusia acordă prioritate umplerii propriilor depozite”, a spus Cuneyt Kazokoglu de la Facts Global Energy, o firmă de consultanță. „Dar stocul este aproape plin acum și, din punct de vedere structural, nu pare să existe nimic care să împiedice să furnizeze mai mult gaz în Europa”.
Nici trecutul istoric al Rusiei nu ajută. Moscova a oprit de două ori aprovizionarea cu gaz către Ucraina și guvernul său pro-Occident în anii 2000. Închiderile au avut loc în ianuarie și au afectat întreaga Europă, ducând la lipsa de gaz pe piață și, inclusiv, la incapacitatea oamenilor să-și poată încălzi propriile locuințe.
La o zi după întâlnirea dintre Putin și Miller, un alt eveniment a atras atenția analiștilor: gazul ce curgea dinspre est spre vest, către Germania, și-a schimbat direcția, întorcându-se înapoi spre Rusia. Gazprom nu a oferit o explicație pentru acest incident, dar a emis o declarație în care a reafirmat îndeplinirea obligațiilor contractuale.
„Gazprom a trimis în mod constant semnale în direcția opusă pentru a crea agitație pe piața de gaze mai degrabă decât pentru a rezolva criza actuală”, a declarat Leslie Palti-Guzman, președintele firmei de consultanță energetică Gas Vista LLC.
Criza prețurilor la gaze și energie și acțiunile gigantului Gazprom nu afectează doar statele membre ale UE. Moldova, o țară aflată la granița cu UE și deseori considerată drept cea mai săracă din Europa, a declarat stare de urgență după ce Guvernul acesteia nu a reușit să negocieze un preț corect cu Gazprom.
