Poluarea atmosferică din zona București depășește frecvent, în ultima perioadă, limitele ultimilor trei ani, de când se fac măsurători independente. Un miros puternic de fum combinat cu poluarea obișnuită a orașului a condus la valori de aproape 10 ori mai mari decât limita admisă în cazul pulberilor în suspensie mai mici de 2,5 microni.
„Am simțit un miros puternic de fum. După două ore, erau valori de aproape 10 ori mai mari decât limita maximă admisă în cazul pulberilor în suspensie. Nu am mai văzut așa valori la stațiile noastre. Am verificat valorile oficiale, dar senzorii ministerului Mediului nu funcționau vineri noapte”, ne-a declarat Oana Neneciu, coordonatorul reţelei de măsurare a calităţii aerului din Bucureşti AERLIVE.
Abia a doua zi senzorii au devenit activi și au înregistrat valori foarte mari. Nu a bătut vântul, iar smogul combinat cu fumul din arderile de deșeuri s-a așezat peste oraș, nu s-a produs dispersia. „Am cerut cetățenilor să nu deschidă geamurile pentru aerisire.”
Cel mai grav în cazul acestor incidente este faptul că nu există un sistem de alertare a populației, lucru care ar diminua riscul de a inhala aer toxic. „Garda de Mediu a susținut că nu au fost descoperite arderi de deșeuri necontrolate, dar atunci de unde vine mirosul de fum?”, se întreabă Neneciu.
Intermediarii din Sintești
Răspunsul ni l-a oferit un angajat al Gărzii de Mediu care cunoaște foarte bine sursele de poluare ale orașului. „În jurul Bucureștiului s-a creat o rețea de valorificare a fierului vechi. Capii ei sunt la Sintești, o comunitate avută de rromi. Alte localități unde se ard deșeuri, cele mai multe dintre ele provenite de la mașini vechi, regăsim la Sărulești, Bolintin, Moroeni, locuri în care se adună resturi de aluminiu și cupru”,ne-a declarat sursa.
Cablurile din dezmembrările auto ajung la topitoriile din Slatina sau Galați unde se află mici fabrici specializate în producția de semiconductori. „În Sintești, se oferă prețul cel mai bun la astfel de materiale, lucrează doar cu forța de munca locală, nu intră alți furnizori pe piață”
O altă sursă de aluminiu și cupru o reprezintă resturile de cabluri rezultate din montajul firelor de înaltă tensiune.
Piața pieselor auto second hand
Fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, confirmă acest scenariu și arată că cele mai multe deșeuri ajung în România din mașinile vechi importate din Europa de Vest. „O afacere înfloritoare, în acest moment, în România este comerțul cu piese de mașini second hand. Având un parc auto învechit, rețele de samsari aduc mașini vechi în țară, mașini pe care le dezmembrează, iar piesele se vând pe piața neagră. Dintr-o mașină rămân caroseria, cablurile, cauciucurile și scaunele. Ca să scape de ele, samsarii le dau gratis celor care adună fier vechi. Aceștia cheamă REMATUL, firmă care le trimite în Turcia. Cablurile ajung în topitorii, caroseriile sunt exportate cu barje în Turcia, iar cauciucurile și banchetele mașinilor sunt incendiate pe câmpuri”, ne-a declarat Berceanu.
Rolul fabricilor de ciment
Fostul oficial arată că importurile de mașini foarte vechi și ieftine a devenit un adevărat fenomen în România.
„Zilnic, în țară intră aproximativ 1500 de mașini second hand. Jumătate dintre ele sunt pentru piese. Sunt mii de cărăuși care numai cu asta se ocupă. De scaune, plastic și anvelope trebuie să scape cumva. Cauciucurile sunt trimise sub formă de combustibil la fabricile de ciment. În Europa civilizată, se plătește foarte bine ca să scapi de cauciucurile uzate. Fabricile de ciment susțin că ele nu ard anvelope din import, în realitate, de acolo sunt. Până în 2018, fabricile plăteau pentru aceste anvelope. De când China nu mai importă deșeuri, piața e suprasaturată și nu mai există capacități de depozitare. Astfel, intră în țară cu TIR-uri de cauciucuri cu care nu mai ai ce face. Le dau foc sau le îngroapă”, mai arată Octavian Berceanu.
Amenajări piscicole printre anvelope
Acest lucru se întâmplă mai ales în vestul țării, unde camioanele opresc după ce au trecut granița, pentru a nu transporta deșeurile foarte mult pe șosele. „S-au creat adevărate rețele care funcționează perfect. Importatorii de cauciucuri, în cârdășie cu alți complici, obțin autorizații pentru balastiere sau amenajări piscicole. Sapă gropi, balastul rezultat îl vând pe piața construcțiilor, iar anvelopele le acoperă cu 1 metru de pământ, în acte fiind vorba de amenajări piscicole”, mai susține Berceanu.
Anul trecut, 21% din autoturismele second hand importate de România s-au vândut cu mai puțin de 5.000 de euro bucata.
