„Ne săpăm propriile morminte”, a spus, luni, la COP26, secretarul general al ONU, António Guterres. Alți lideri au fost la fel de apocaliptici în declarații: ultima șansă, ultima speranță, ultimul minut. Acțiunile statelor însă, nu par să fie pe măsura avertismentelor.
Datele științifice arată că există deja regiuni în care temperaturile au crescut cu cel puțin 1,5 grade Celsius față de era pre-industrială. Tendința nu fost oprită, iar miza dezbaterilor de la Glasgow este tocmai aceasta: angajamente ferme și concrete pentru a limita creșterea temperaturii, până la finalul secolului, la cel mult 1,5 °C. Rețeta pare simplă: reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră, însă dezvoltarea și susținerea economiilor și bunăstarea prezentă a populațiilor fac dificilă, pentru majoritatea statelor, luarea deciziilor necesare.
În plus, în țări precum România, tema nu pare să reprezinte încă o urgență, nici presiunea publică nu pare suficientă, nici reacțiile majorității politicienilor, mai preocupați de temele „la zi”, cu potențial electoral imediat.
Activiștii de mediu și numeroși politicieni atrag atenția că fenomenele extreme, modificările produse în ecosisteme, dezechilibrele cauzate de creșterea temperaturii sunt deja vizibile și nu pot deveni decât mai grave. Furtunile recente din România, inundațiile, iernile fără zăpadă, schimbările bruște de temperatură, deși nu atât de grave ca în alte zone, ar putea declanșa un interes crescut al publicului.
Octavian Berceanu: „Oamenii simt pericolul"
„Oamenii simt pericolul” și au început să acționeze fără să mai aștepte, acolo unde se poate, măsurile autoritățile, spune fostul șef al Gărzii de mediu Octavian Berceanu pentru Europa Liberă.
„Dacă mergem în sudul României, vedem că seceta se prelungește din ce în ce mai mult, oamenii de acolo s-au apucat să împădurească dincolo de orice obiectiv al statului român pentru că nisipul le ajunge deja în casă”, spune acesta.
Și nu doar în Oltenia, adaugă Octavian Berceanu: oamenii de la munte văd că au tot mai puțină zăpadă pe pârtii, cei din Alba și alte județe au simțit efectele inundațiilor vara aceasta. „Cei care vedeau stejarul aruncând ghinda pe pământ la șase – opt ani, își dau seama că acum se întâmplă la 12 - 16 ani. Tocmai din cauza acestei încălziri nu se mai adaptează foarte multe specii”, spune Octavian Berceanu.
Statul român ar trebui să faciliteze eforturile locale și să elimine birocrația din programe cum ar fi cele locale, de împăduriri. „Nici nu trebuie să investească statul, pentru că oamenii vor să o facă”, spune Octavian Berceanu, care consideră că în ultimii ani românii au început să fie preocupați de natură și de protejarea ei.
Todor Arpad: Problemele de mediu nu sunt importante pentru români
Deși afirmă în sondaje că problemele de mediu sunt importante, acestea nu ar fi încă o prioritate pentru români, spune, în schimb, profesorul Todor Arpad, coordonator al programului de masterat în studii de mediu și dezvoltare durabilă de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Nici pentru oameni, nici pentru politicieni.
„Societatea românească încă e marcată de perioada de lipsuri materiale, de probleme politice, de temele specifice unei societăți încă în curs de dezvoltare”. În plus, arată acesta, România nu a avut încă fenomene naturale foarte grave; inundațiile, temperaturile extreme au ridicat unele probleme întrebări, dar ele nu au avut amploarea catastrofală care să genereze o dezbatere națională la nivelul celor din alte țări.
În vară, inundațiile au ucis în Germania peste 180 de oameni. Catastrofa a dus la reluarea dezbaterilor cu privire la efectele creșterii temperaturilor, dar și a celor legate de folosirea noilor tehnologii în sistemele de alertă. Germania se află printre țările europene în care partidele ecologiste, „verzi" câștigă adepți și locuri în parlamente pe seama agendelor axate pe protejarea mediului. Nu este cazul în România.
„Chiar dacă există unele teme care apar în presă sau există eforturi de a aduce aceste teme în programa școlară, suntem încă la nivelul în care oamenii abia încep să le conștientizeze iar ele nu sunt prioritare”, spune Todor Arpad.
Suntem de acord cu reducerea poluării, dar oamenii au mai mulți bani și circulă mai mult, așa că nu ezită să își ia mașini indiferent de cât de poluante sunt, adaugă acesta. Iar printre politicieni, abordările care au în vedere efectele pe termen lung și protejarea mediului, sunt rare, spune profesorul de la SNSPA.
„Dacă ne uităm la reacția legată de creșterea prețului la energie, nu s-a discutat deloc despre măsuri urgente de creștere a eficienței energetice. Noi am adoptat măsura clasică de a acoperi costurile și a menține cu orice preț consumul, care poluează. N-am auzit nimic despre vreun program prin care oamenii fără posibilități să poată să își achiziționeze becuri economice, care ar duce la scăderea consumului”. Nici în presă, nici printre politicieni, spune profesorul de la SNSPA, nu s-a discutat dincolo de rezolvarea problemei pe termen scurt, a costurilor, nimic despre scăderea consumului.
Președintele Iohannis participă la reuniunea de la Glasgow cu mesajul că „România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile Uniunii de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelul din 1990) și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050”.
Concret, România propune:
- o „abordare integrată, cu soluții bazate pe natură în procesul de captare a carbonului;
- tehnologii verzi care să reducă emisiile din sectorul energetic și industrial;
- schimbarea comportamentului cetățenilor prin conștientizarea și educarea cu privire la problematica schimbărilor climatice".;
În țară, problema încălzirii temperaturi și a mediului în general a dispărut sub gravitatea crizei sanitar, într-o perioadă în care declarațiile politice se referă strict la criza guvernamentală.
Angajamentele de mediu apar în Programul propus de premierul desemnat Nicolae Ciucă în Parlament, fără vreo dezbatere publică sau detaliere a obiectivelor și măsurilor. În esență, a spus premierul desemnat, e același program propus în 2020 împreună cu USR, a fost prioritizată însă situația pandemică și criza energetică.
La capitolul energie, documentul menționează atât tranziția către energia verde, cât și obiectivele europene sau angajamentele de mediu luate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A fost obligatoriu ca o mare parte din banii pe care îi acordă UE țărilor membre pentru revenirea după pandemie să fie dedicați mediului:
Nu programul de guvernare va decide însă votul din Parlament. Nici pe cel al membrilor USR, care nu ar avea motive evidente să obiecteze la program, nici pe cel al PSD, care oricum, deși a avut o listă de 10 condiții pentru sprijinirea guvernului Ciucă, nu a menționat printre acestea problemele de mediu. Va conta lista, structura guvernului și faptul că USR și PSD nu acceptă un guvern minoritar.
Potrivit proiectului independent Berkeley Earth, România ajunsese în 2020 la o temperatură cu 2,3°C peste era pre-industrială. Estimările Berkeley Earth plasează România la o creștere cu 4,2 grade până la sfârșitul secolului, în lipsa măsurilor categorice care pot limita încălzirea globală. Iar Indicele Performanței Climei (CCPI) pe 2021, arată că România se află pe o pantă descendentă a măsurilor împotriva schimbărilor climatice.
Potrivit climatologului Roxana Bojariu pentru intervalul 2021 – 2050, se estimează că temperaturile înregistrate în România vor crește cu medii peste 3 grade Celsius în cea mai caldă lună a anului, august. Temperatura medie lunară va crește la peste 2.5 grade Celsius în restul anului. Pericolul e reprezentat de fenomenele extreme, care vor fi favorizate și care se vor amplifica și ca intensitate și frecvență.
Tendințele sunt reversibile, spune Roxana Bojariu iar România are premisele pentru respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Și Octavian Berceanu spune că, de fapt, pentru România, respectarea țintelor nu ar trebui să fie o problemă. „Noi am sărit niște etape și a trebuit să copiem modelele din afară, care se bazează pe inovație. Nu trebuie să inventăm roata, ci să copiem ce au făcut alte state. Avem norocul să dispunem de resurse energetice nefolosite la potențialul maxim. Acestea ne pot duce în zona de neutralitate a emisiilor de carbon. Dar trebuie să avem oameni foarte deștepți puși în poziții cheie. Momentan, nu e cazul”, spune Octavian Berceanu.
Pentru cei care, în sondaje, se declară preocupați de mediu, Octavian Berceanu recomandă:
- reducerea consumului familial de energie;
- reducerea risipei alimentelor;
- la nivel de localități, precum Bucureștiul, Berceanu recomandă folosirea deșeurilor ca sursă de energie, în loc de îngroparea lor;
