Linkuri accesibilitate

Dosarele cu politicieni intră la apă. Tăriceanu și Cîțu, salvați de procurori


Fostul președinte al Senatului, Căliin Popescu Tăriceanu, are toate șansele să scape de un nou dosar după ce Parchetul General a cerut achitarea sa

Printr-o decizie surprinzătoare, un procuror de ședință de la Parchetul General a cerut achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu fără să-și anunțe șefii sau procurorul de caz, iar DNA a clasat plângerea lui Marcel Ciolacu care critica modul de împărțire al banilor publici de către premierului Cîțu.  

Pe 7 decembrie, instanța supremă ar trebui să se pronunțe în dosarul în care fostul șef al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat de abuz în serviciu după ce a fost reclamat că nu a constatat şi nu a supus la vot încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă prin care fusese declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa funcţia.

La ultimul termen de judecată, procuroarea de ședință, Irina Kuglay, a cerut achitarea lui Tăriceanu pe motiv că „textele de lege în baza cărora Tăriceanu a fost trimis în judecată generează confuzie". Potrivit ziare.com, la termenul din 9 noiembrie, procuroarea PG a recunoscut că întreg rechizitoriul a fost construit pe „o confuzie” între normele de drept care se aplică în caz de incompatibilitate și cele care dispun interdicția de a ocupa o funcție.

Procuroarea Irina Kuglay a intrat în ultima ședință de judecată și a cerut achitarea inculpaților din dosar
Procuroarea Irina Kuglay a intrat în ultima ședință de judecată și a cerut achitarea inculpaților din dosar

Inexplicabil este faptul cum a trecut acest proces de camera preliminară, locul în care, teoretic, se verifică legalitatea actelor întocmite de anchetatori și avocații invocă orice suspiciune de nelegalitate a procedurii. Mai mult, în aprilie 2021, ÎCCJ a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Călin Popescu Tăriceanu şi Ovidiu Marciu, colegul de dosar al fostului președinte de Senat. În această fază a procesului nici avocatul lui Tăriceanu, fostul ministru Tudorel Toader, și nici procurorul de ședință Kuglay nu au sesizat instanța că acuzațiile Parchetului General se bazează pe niște articole de lege confuze.

Cerere de sesizare a CCR, acceptată

În același dosar, două luni mai târziu, judecătorii ÎCCJ au admis o altă cerere a fostului șef al Senatului și au sesizat Curtea Constituțională cu „excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor”. Articolul atacat de Tăriceanu spune că „preşedintele Camerei ia act de situaţia de încetare a mandatului de deputat sau de senator şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator”.

Parchetul General s-a rezumat la a transmite un comunicat sec în care arată, în esență, că nu poate cenzura părerea procurorului de ședință care intră și susține, sau nu, un dosar în sala de judecată. „La dezbaterile ce au avut loc în cursul judecății, în cauza privind un fost președinte al Senatului, procurorul de ședință a formulat concluzii în sensul neîntrunirii tipicității faptei, pe baza evaluării proprii a probelor administrate în cursul urmăririi penale și a judecății, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004. Concluziile procurorului de ședință nu condiționează posibilitatea Ministerului Public de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, având în vedere rolul Ministerului Public de a apăra interesele generale ale societății”, se arată în poziția PG.

Kuglay nu a anunțat că s-a răzgândit

Surse judiciare au declarat pentru Europa Liberă că e o regula la nivel de parchete este ca procurorul de ședință, dacă își formează convingerea că trebuie cerută achitarea într-un dosar, să anunțe ori șeful departamentuluijudiciar, ori procurorul de caz de intențiile sale. Irina Kuglay nu a făcut acest lucru și a cerut achitare, la ultimul termen de judecată, fără să-și anunțe colegii.

Potrivit CV-ului postat pe internet, procuroarea Irina Kuglay a fost detașată la Direcția Elaborare Acte Normative a ministerului Justiției în intervalul februarie 2013 – ianuarie 2014 în timpul mandatului Monei Pivniceru și a continuat în perioada ministeriatului asigurat de Robert Cazanciuc, iar în perioada aprilie 2014 – mai 2015 a fost consilier al Procurorului General Tiberiu Nițu.

Anunț cu surle și trâmbițe

Pe 15 decembrie 2020, Secția de urmărire penală și criminalistică a PG anunța că i-a trimis în judecată pe senatorii Ovidiu Cristian Marciu și Călin Popescu Tăriceanu. Marciu era acuzat că, deși se afla în stare de incompatibilitate cu funcția de senator deoarece avea interdicția de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015 când a rămas definitivă o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție(ÎCCJ), „a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului României. În această calitate a îndeplinit acte care implică exercițiul autorității de stat, a participat la ședințele Senatului, a făcut parte din comisii permanente și speciale ale Senatului, a avut inițiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări și interpelări”, se arată în comunicatul Parchetului.

Despre Tăriceanu, procurorii spuneau că, în perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, în calitate de președinte al Senatului, „prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al primului inculpat și nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcția de senator poziția următoare”.

Clasarea lui Cîțu

Acesta nu este singurul dosar în care sunt vizați politicieni și peste care se așterne tăcerea. G4media a relatat că DNA a clasat plângerea penală depusă de Marcel Ciolacu împotriva lui Florin Cîțu pentru modul în care a împărțit banii din Fondul de rezervă al primului ministru către primari. Pe 11 octombrie, Marcel Ciolacu, președintele PSD, anunța că a depus plângere penală împotriva premierului pentru modul în care Florin Cîţu a alocat bani din Fondul de rezervă către primari. PSD susținea că alocările au fost făcute după criterii politice, fără a ține cont de nevoile reale ale comunităților locale. În numai o lună, dosarul a fost clasat.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG