Scholz are o experiență politică vastă, a fost ministru de Finanțe și vice-cancelar în cabinetul lui Merkel în ultimii patru ani.
În tot acest timp, s-a făcut remarcat prin adoptarea de politici monetare relaxate pe durata pandemiei, implementarea unui plan intern de redresare economică în valoare de 130 de miliarde de euro și promovarea planului de redresare al Uniunii Europene în valoare de 750 de miliarde de euro.
Pe de altă parte, Scholz își dorește ca Germania să limiteze cheltuielile deficitare în 2023 și se opune relaxării regulilor fiscale ale Uniunii Europene, proiect susținut de Italia și Franța.
Înainte de a deveni membru al coaliției de guvernare, acesta a fost primarul Hamburgului, moment în care a susținut extinderea orașului prin implementarea mai multor proiecte imobiliare.
Scholz speră ca experiența de primar să-l ajute să adopte un program de construire a mai multor locuințe la nivelul Germaniei pentru a face față cererii de pe piață și a opri creșterea prețurilor la chirie.
Alegerile parlamentare din 2021
„Este precum un jucător de fotbal care a studiat video-uri cu alți jucători și și-a schimbat technica de joc”, a spus Robin Alexander, un observator politic ce a analizat parcursul profesional atât al Angelei Merkel, cât și al lui Olaf Scholz.
Pentru mulți, nu e greu de înțeles la ce se referă Alexander. Scholz și-a convins alegătorii că agenda lui politică va fi una asemănătoare cu cea a lui Merkel: va continua eforturile acesteia de integrare europeană la nivelul Uniunii Europene și va conduce Germania cu aceeași forță stabilizatoare precum cea a cancelarului german.
Când Olaf Scholz le-a cerut, în 2020, social-democraților să-l nominalizeze drept candidat pentru viitoarele alegeri parlamentare, Partidul Social Democrat (SPD) se afla mult în spatele creștin-democraților, conduși de Angela Merkel.
Potrivit sondajelor de la acea vreme, SPD-ul, care este și cel mai vechi partid din Germania, se afla pe locul trei în rândul preferințelor alegătorilor – la doar 13%. În iunie 2021, presa germană discuta despre o competiție între Partidul Creștin Democrat (CDU) și Partidul Verzilor.
Ultimele trei luni de dinaintea cursei electorale din 26 septembrie 2021 le-au dat, însă, speranța social-democraților că se pot ridica la nivelul așteptărilor germanilor. Scholz este mult mai des asociat cu membrii conservatori ai coaliției de guvernare decât cu cei social-democrați.
CDU a oferit de-a lungul ultimilor 16 ani stabilitate alegătorilor germani – economia Germaniei a crescut, iar Merkel a gestionat ferm multiplele crize iscate de-a lungul timpului, de la cea financiară din 2008 și până la criza migranților din 2015.
În acest context, imaginea lui Scholz se pliază pe dorința alegătorilor – un tip concis, bine informat și care se abține de la orice gest de triumf, viitorul cancelar a învățat să întruchipeze aura de stabilitate a lui Merkel.
Acesta a vorbit într-o manieră admirativă față de Merkel, iar una din reclamele de la televizor l-a portretizat pe acesta mergând în fața actualului cancelar în ceea ce pare a fi un mesaj al continuității politicilor acesteia. Într-o fotografie, Scholz a fost surprins, de asemenea, ținându-și mâinile împreunate, sub formă de romb - precum Merkel.
Cu toate acestea, motivul pentru care oamenii au decis să meargă pe mâna lui Scholz, în afară de faptul că portretizează stabilitatea dată de actualul guvern al Angelei Merkel, este și datorită faptului că fostul candidat al creștin-democraților, Armin Laschet, a devenit rapid o figură detestată de public.
În timpul inundațiilor din vara acestui an din Germania, Laschet a fost surprins la locul dezastrului râzând, lucru catalogat de oameni drept neadecvat, având în vedere gravitatea dezastrului.
Noul guvern
Scholz a dezvăluit componența viitorului său Guvern de coaliție miercuri, pe 24 noiembrie. În afară de social-democrați, la guvernarea țării au intrat, de asemenea, Partidul Verzilor și Partidul Liber Democrat (FDP).
Contextul guvernării sale este unul diferit față de perioada Merkel, Scholz se va confrunta încă de la începutul guvernării sale cu mai multe crize pe plan intern și extern, care vor testa stabilitatea noii coaliții de guvernare.
În prim plan se află noul val pandemic determinat de tulpina Delta, care afectează grav Germania în această perioadă. Pe 24 noiembrie, țara a înregistrat 73.966 de noi cazuri de infectări cu virusul SARS-CoV-2 și 321 de decese. Numărul de persoane vaccinate cu schema completă este aproape 70%, sub cea a Franței.
Pe lângă criza sanitară, noul Cabinet se va confrunta pe plan extern cu amenințarea impusă de Rusia la adresa Ucrainei și de criza migranților de la granița beloruso-polonă.
„Presiunea este imensă”, a declarat Jana Puglierin, directoarea think-tank-ului „Consiliul European de Relații Externe” – filiala Berlin.
„Noul Guvern va ajunge la conducerea țării într-un moment în care mai multe fronturi se încing. Iar când vine vorba de politică externă, Olaf Scholz, rămâne o enigmă”.
Politica externă a Germaniei abia a fost discutată pe durata campaniei electorale a lui Scholz, în ciuda rolurilor importante pe care Germania și le va însuși. În ianuarie, aceasta va prelua președinția G7, un forum internațional alcătuit din statele dezvoltate economic, tehnologic și militar.
Una din provocările serioase pe plan extern o va reprezenta felul în care Scholz va alege să confrunte Polonia, acuzată de mai multe state membre UE că subminează principiile fondatoare și democratice ale blocului comunitar.
Față de China, este de așteptat ca Scholz să adopte o atitudine mai agresivă decât cea a lui Merkel. Datorită agresivității tot mai crescânde a Beijingului și a faptului că industria germană a devenit tot mai vocală față de dependența ei de piața chineză, Sholz are șansa să adopte un ton mai ferm.
„Scholz are putere, pe care și-o va extinde și mai mult când va deveni cancelar”, a spus Holger Schmieding, economist-șef al Berenberg Bank. „Are potențialul de a fi un lider puternic cu reputație internațională – atâta timp cât își menține coaliția unită”.
Coaliția condusă de acesta este formată din partide cu poziții diferite față de modul de administrare al bugetului țării. Viitorul ministru al Finanțelor, Cristian Lindner, care este și liderul FDP, este un susținător conservator al politicilor monetare și se opune creșterii taxelor.
Creșterea taxelor i-ar ajuta, spre exemplu, pe Verzi să investească mai mulți bani în noi proiecte de mediu ce ar putea adresa mai eficient schimbările climatice.
Pentru moment, o prioritate imediată a lui Scholz este creșterea salarului minim pe economie de la 9,60 de euro pe oră la 12 euro pe oră. Promisiunea speră că va stinge unele disensiuni din partidul său.
„Noul guvern va fi, în mod specific, unul al continuității, nu al schimbării”, a adăugat Schmiedling. „Toți care sperau că acesta va fi începutul a ceva nou vor fi dezamăgiți”.