Acțiunea în forță a șapte dintre cei nouă membri ai Secției pentru judecători în materie disciplinară are legătură cu alegerile pentru noul CSM, alegeri care vor avea loc anul viitor.
Miza votului dat de judecătorii Bogdan Mateescu, Lia Savonea, Margareta Ţînţ, Mariana Ghena şi Simona Marcu, care au optat pentru excluderea din magistratură a lui Cristi Danileț și a judecătoarelor Gabriela Baltag și Evelina Oprina care au votat pentru diminuarea salariului cu o pătrime în cazul Dănileț este de a transmite un avertisment judecătorilor reformatori care ar îndrăzni să candideze anul viitor pentru CSM.
„Acest pumn în nasul magistraturii independente are rolul de a intimida eventualii candidați reformiști. Cele șapte persoane din Secția pentru judecători nu mai reprezintă de mult sistemul judiciar. Doresc să-și păstreze influența în următorii 6 ani, nimic altceva. Pentru acest lucru gândesc diverse strategii, inclusiv organizarea de alegeri în martie anul viitor, în condițiile în care până acum alegerile s-au ținut toamna târziu”, ne-a declarat un magistrat.
Excluderea din magistratură a lui Danileț, care a postat pe o platformă de socializare două clipuri inofensive - când face câteva mișcări de karate într-o piscină și cum tunde un gard viu cu un fierăstrău - vine la pachet cu sancționarea disciplinară a altor cinci judecători de la Curtea de Apel Constanța:
- Ciprian Coadă, suspendat din funcție pe o perioadă de patru luni,
- Valentina Boboc și Georgiana Anghel Tudor retrogradate profesional de la Curtea de Apel Constanța la Tribunalul Constanta
- Iulia Cezara Suciu și Marius Virgil Ungureanu, sancționați cu reducerea indemnizației cu 25% pe o perioadă de 1 an.
Potrivit CSM, cei cinci se fac vinovați de „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”.
Judecătorii duri, sancționați de CSM
Cei cinci „deviaționiști” sunt recunoscuți pentru pedepsele dure date în mai multe procese de corupție. Ei au fost acuzați de Inspecția judiciară că au uzat de dreptul legal de a ataca hotărâri ale Colegiului de conducere al Curții de Apel Constanța privind modul în care au fost desființate anumite completuri de judecată.
La acel moment, instanța era condusă de judecătorul Marius Cristian Epure care s-a opus protestelor magistraților împotriva schimbării legilor justiției și dorit de gruparea conservatoare din CSM la instanța supremă.
Epure este contestat puternic în propria ogradă, după ce Adunarea Generală a Curții de Apel Constața a votat pentru revocarea sa din funcție.
Deciziile Secției pentru judecători din CSM urmează unor propuneri ale Inspecției judiciare, instituție condusă Lucian Netejoru. Instituția operează cu dublă măsură, după cum a arătat Europa Liberă în primăvara acestui an.
Alegeri peste două zile
Planul de a păstra influența asupra sistemului judiciar prin retrogradarea profesională a judecătorilor vocali și promovarea, mai ales la instanța supremă, a unora agreați are legătură și cu alegerile pentru șefia CSM, alegeri care vor avea loc peste două zile.
În acest moment, Consiliul este condus de judecătorul Bogdan Mateescu.
Variante prea multe pentru a alege o nouă conducere nu există, deoarece legea prevede ca președinții Consiliului să fie aleși pentru un singur an.
În acest moment și-au anunțat candidatura judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag. Pe lângă cele două, ar fi de selectat între judecătorii Mihai Andrei Bălan și Evelina Oprina, dar șansele ca cei doi să se înscrie sunt reduse.
Discuțiile au început deja să apară în interiorul CSM, deoarece niciunul dintre cei patru candidați posibili pentru șefie nu este pe placul grupării conduse de Lia Savonea, fosta șefă a Curții de Apel București.
Potrivit unor surse din instituție, în aceste condiții s-a ajuns la o înțelegere, încă de acum o lună, în sensul că oricine ar candida, să fie respins.
Deși delegarea sau interimatul nu sunt prevăzute de lege, sub pretextul că niciun candidat nu a strâns suficiente voturi, Mateescu ar urma să rămână președinte al CSM și anul viitor.
Încercare sortită eșecului
Potrivit Constituției, „preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit” dintre cei 9 judecători și 5 procurori aleși în CSM.
În 2007, într-o situație oarecum similară, fostul președinte al CSM Dan Lupașcu, a încercat să candideze încă o dată pentru șefia Consiliului, după ce a ajuns la concluzia că legea interzice două mandate consecutive, situație în care el ar putea, daca ar dori, să candideze din nou la această funcție, chiar dacă a fost ales și în 2005 președinte al CSM.
Într-un final, la presiunea magistraților, Lupașcu a renunțat la ideea de a forța Constituția și nu și-a depus candidatura, din nou, pentru șefia CSM.
Miza șefului CSM pentru anul viitor este una de amploare. În primul rând vor fi organizate alegerile pentru viitorul Consiliu și tot anul următor expiră mandatele președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și al inspectorului șef al Inspecției Judiciare.
În plus, ca președinte al CSM, judecătorul stabilește calendarul dezbaterilor, întocmește și supune la vot ordinea de zi a ședințelor etc.
Dovada că se dorește continuitate la vârful Consiliului printr-un artificiu la limita Constituției a fost faptul că bilanțul CSM pe 2020, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, nu s-a ținut odată cu alegerile noului șef, așa cum a fost cutuma în ultimii ani.
„Mai mult ca sigur, vor respinge ambele candidaturi și vor delega pe actualul președinte, deși legea nu prevede o astfel de procedură”, ne-a declarat un alt magistrat.
Taberele din CSM
Secția pentru judecători a CSM este împărțită în acest moment în trei tabere. Prima, și cea mai numeroasă, este formată din Lia Savonea, liderul de facto al Consiliului, Margareta Ţînţ, Mariana Ghena şi Simona Marcu.
Ei reprezintă nucleul dur al CSM, care a luat poziții publice critice față de oficialii de Bruxelles, care contestă Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și supremația dreptului european în fața celui național.
Gabriela Baltag și Evelina Oprina făceau parte până în vara anului trecut din tabăra „conservatoare” pomenită mai sus. După ce Oprina a făcut o plângere la DNA față de presupuse nereguli derulate de CSM în implementarea unui contract cu bani europeni, legăturile de prietenie s-au rupt, având în vedere că pe atunci președintele CSM era Simona Marcu.
A treia facțiune este reprezentată de Mihai Andrei Bălan și Andrea Annamaria Chiș, judecători priviți ca „reformatori”. De altfel, cea din urmă a reacționat la excluderea din magistratură a lui Cristi Danileț și a anunțat că va propune, dacă va fi aleasă, ca judecătorii să-și motiveze imediat deciziile luate în urma aplicării unor sancțiuni disciplinare.
„ Având în vedere impactul mediatic al unor soluții ale Secției pentru judecători în materie disciplinară, voi propune ca în viitor hotărârile de sancționare ale secțiilor în materie disciplinară să fie motivate odată cu pronunțarea soluției. Această propunere figurează ca și obiectiv al președinției mele”, susține Chiș.
Ultimii pe listă sunt Bogdan Mateescu, actualul președinte al Consiliului și Corina Corbu, președinta instanței supreme. Până să devină șef, Mateescu era un critic constant al grupării Savonea.
Hotărârile de sancționare luate ieri seară de Secția pentru judecători a Consiliului pot fi atacate la instanța supremă, loc în care, în ultimii ani, au fost promovați mai mulți judecători, în urma unui simplu interviu, de aceeași secție a CSM.
Reacția Ambasadei SUA
Ambasada SUA este „profund îngrijorată” de excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură, potrivit unei postări pe Facebook a instituției.
„O justiție independentă care respectă statul de drept este esențială pentru orice democrație prosperă. După cum a spus recent Președintele Biden la #SummitforDemocracy, democrația nu se produce întâmplător. Trebuie să o reînnoim cu fiecare generație. Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România, în cadrul comunității globale pentru democrație, pe parcursul Anului de Acțiune al Summit-ului pentru Democrație”, a precizat ambasada.
Ce spun politicienii în legătură cu excluderea lui Dănileț
Reacțiile politice la decizia judecătorilor din CSM de a-l exclude din magistratură pe Cristi Dănileț nu au întârziat:
- Dan Barna, vicepreședinte Uniunea Salvați România: „Ceea ce i s-a întâmplat însă ieri judecătorului Cristi Danileț ne aruncă înapoi direct în „liniștea” regimului Iliescu Năstase, direct în (ne)justiția Rodicăi Stănoiu Vom sesiza, și colegul Stelian Ion lucrează deja la text, Comisia Europeană în legătură cu decizia absurdă a Consiliului Superior al Magistraturii de a-l elimina din sistem pe judecătorul Cristi Danileț”.
- Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a transmis un mesaj de susținere pentru judecătorul exclus din magistratură. „ Keep walking, Cristi Danileț! Excluderea judecătorului Cristi Danileț, un luptător neobosit pentru independența justiției, din magistratură, reprezintă o palmă peste față dată tuturor celor care militează pentru libertate și stat de drept. Cum se simt mii de magistrați onești când unul dinte ei plătește pentru curajul de a fi liber?”.
- Dragoș Tudorache, europarlamentar USR: „ Contrareforma din justiție a început. Și nu oricum, ci în cel mai cinic și periculos mod, intimidând și excluzând magistrații incomozi. Ce nu a putut termina Liviu Dragnea se săvârșește, astăzi, sub bagheta noi coaliții, care are ca obiectiv îngenuncherea completă a oricărei voci care protestează”.
- Stelian Ion, fost ministru al Justiției: „ Au reușit să dea o lovitură dură magistraților care susțin reforma sistemului judiciar! (…) Este grav și periculos ce se întâmplă la CSM. Este o adevărată acțiune de răzbunare și epurare prin înlăturarea sau reducerea la tăcere a magistraților care, ne amintim bine, în plin asalt legislativ împotriva justiției au îndrăznit să ia atitudine, să comenteze, să spună adevărul și să sesizeze instanțele europene”.
- Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, într-o declarație pentru The Epoch Times România: „CSM a riscat foarte mult cu această decizie, iar dacă acesta este noul nivel de exigenţă pe care doreşte să îl impună în sistemul judiciar la nivel de politică disciplinară, atunci el trebuie impus la modul general şi fără excepţii, pentru a nu crea favoritisme”.
Ambasada SUA la București s-a arătat, într-o postare pe Facebook, profund îngrijorată de excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură. ”O justiție independentă care respectă statul de drept este esențială pentru orice democrație prosperă”, se mai arată în luarea de poziție.
