Inflația este în creștere peste tot în lume, însă nicio țară n-a fost lovită mai tare de acest fenomen economic decât Turcia. Rata anuală a inflației a ajuns la 20% și a afectat puterea de cumpărare a turcilor.
Prin comparație, pentru anul 2021, Turcia își propunea să ajungă la o rată anuală de 5%.
Unul dintre principalele motive ale acestei crize, spun analiștii, sunt intervențiile repetate ale președintelui Turciei, Recep Tayip Erdogan, în politica monetară a țării.
Acesta a concediat trei guvernatori ai băncii centrale și a demis alți trei oficiali de la vârful instituției, în octombrie, ultimul de pe listă fiind chiar ministrul de finanțe care și-a anunțat recent demisia.
Președintele Turciei se opune chiar și principalei soluții recomandate de experți pentru a rezolva această criză: creșterea dobânzilor.
În timp ce majoritatea experților economici recomandă creșterea dobânzilor ca soluție la criza economică din țară, președintele Erdogan face presiuni asupra băncii centrale să reducă dobânzile, el susținând că această mișcare va stimula exporturile şi investiţiile.
Despre intervențiile președintelui Erdogan, Magdalena Polan, expertă în materie de economie, a declarat pentru Axios că ele „demonstrează că, atunci când politicienii folosesc mijolacele greșite în vederea rezolvării problemelor economice, aceștia pot înrăutăți instabilitatea sistemului”.
Efectele crizei asupra vieții de zi cu zi
Cel mai puternic impact al crizei din Turcia este resimțit de oamenii de rând care sunt forțați să se confrunte cu probleme financiare din ce în ce mai severe.
Euronews notează că, de la începutul anului, salariul minim pe economie a scăzut de la 2,825.90 lire turcești, echivalentul a €337, la doar €197 în prezent.
„Totul se scumpește, de la mâncare la pâine, de la cămașă până la șosetele pe care le porți”, a declarat Toprak, un bărbat în vârstă de 71 de ani, pentru AlJazeera.
Fost șofer de camion, el spune că din cauza pensiei foarte mici primite de la stat, a fost forțat să se mute împreună cu copiii lui. „Trebuie să economisești fiecare bănuț în zilele de azi”.
Conform biroului de statistică din Istanbul, prețul grâului a crescut cu 109%, prețul uleiului cu 137%, prețul hârtiei igienice cu 90%, iar prețul zahărului cu 90%, în timp ce per total costul vieții în Istanbul a crescut cu 50% în acest an.
„Am ajuns la fundul sacului, nu mai avem deloc putere de cumpărare” a declarat Mehmet Alibaris, a cărui fermă de ceai de lângă orașul Rize a fost devastată de inflație.
Conform Reuters, multe persoane au declarat că, imediat ce și-au primit salariile sau pensiile, le-au schimbat în valută. „Am cerut un avans din salariu doar pentru a-l schimba în dolari, astfel încât să pot menține un sentiment că ce am câștigat are valoare”, povestește un avocat din Istanbul.
Probleme electorale pentru Erdogan?
Prăbușirea lirei turcești a generat proteste imense în țară, unde participanții au cerut demisia guvernului. Nemulțumirea oamenilor este simțită și în sondaje unde partidul AKP, condus de președintele Erdogan, a scăzut sub 30% pentru prima dată în istoria sa.
„Nu a mai existat o asemenea catastrofă în istoria Republicii”, a declarat Kemal Kilicdaroglu, liderul principalului partid de opoziție din Turcia.
Aceste sondaje sunt încurajatoare pentru opoziția din Turcia, unde președintele Erdogan este la putere din 2003, conducând țara mai întâi ca prim-ministru, iar din 2014 în calitate de președinte. El este acuzat de tendințe autoritare, subminarea libertății presei, și restrângerea accesului pe platforme precum YouTube, Twitter, și Wikipedia.
Într-un efort de a recâștiga susținerea publicului, Președintele Erdogan a încercat să dea vina pentru dificultățiile economice din Turcia pe alte tări.
„Încearcă să creeze percepția că problemele economice se datorează de fapt unui atac din afara țării, însă această strategie nu pare să mai funcționeze”, a declarat Mustafa Yeneroglu, un membru al parlamentului care a părăsit recent partidul lui Erdogan.
În speranța de a-l învinge pe actualul președinte la alegerile din 2023, cele șase partide din opoziție au decis să formeze o alianță, iar datorită nemulțumirii față de guvern generate de criza economică, par, pentru prima dată în ultimele două decenii, să aibe o șansă.
