În cazul în care acest lucru se va întâmpla, judecătorii nu sunt expuși riscului de a răspunde disciplinar, se arată în decizia CJUE.
În prezent, potrivit legii, un judecător care nu aplică o decizie a Curții Constituționale (CCR) este cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară și riscă excluderea din magistratură. Totodată, dosarele în care se judecă fapte care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene trebuie să se reia imediat, pentru a se evita prescrierea faptelor.
Mai mult, Curtea, reunită în Marea Cameră, „a confirmat jurisprudența sa rezultată dintr-o hotărâre anterioară, potrivit căreia Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) este obligatoriu în toate elementele sale pentru România. Astfel, actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale”.
CJUE mai arată că dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează „un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.
Se reiau dosarele cu fraude europene
În ceea ce privește instanțele naționale, „acestea trebuie să lase neaplicate dispozițiile interne care împiedică aplicarea unor sancțiuni efective și disuasive” în cazul dosarelor ce analizează infracțiuni de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție.
„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.
Instanța de la Luxembourg mai arată că dreptul Uniunii nu se opune ca deciziile Curții Constituționale să fie obligatorii pentru instanțele de drept comun din România, cu o condiție: independența CCR să fie garantată față de executiv și legislativ. Ori la noi, șase din cei nouă judecători ai CCR sunt numiți de politicienii din Parlament.
„CCR a încălcat dreptul UE”
Cum s-ar traduce această decizie a CJUE? „Ajuta judecătorii români să nu aibă teamă și să înlăture de la aplicare decizii CCR contrare dreptului UE. Hotărârea de astăzi vine practic pe trendul deja stabilit de hotărârea din 18 mai. Reafirmă că MCV este obligatoriu, iar recomandările din rapoarte trebuie aplicate în baza principiului cooperării loiale, nefiind facultative. In plus, este una din rarele ocazii în care CJUE stabilește că o decizie a unei curți constituționale încalcă flagrant dreptul UE”, ne-a declarat un judecător sub protecția anonimatului.
Decizia CJUE vine după ce instanța supremă a întrebat Curtea de la Luxembourg dacă e legal ca dosarele în care sunt judecate fraude cu fonduri europene de completuri nespecializate pe fapte de corupție să se rejudece, având în vedere că există riscul ca aceste fapte să se prescrie. Și Tribunalul Bihor a întrebat dacă este Mecanismul de Cooperare și Verificare este obligatoriu (MCV) pentru România.
CJUE mai precizează că „este de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similar”.
Care ar fi efectul imediat? În primul rând, la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ) se reiau câteva dosare foarte importante care au fost suspendate până la primirea răspunsului de la CJUE. Vorbim aici de cazurile Elena Udrea în Gala Bute, Darius Vâlcov cu dosarul tablourilor din cimitir, dosarul fostului ministru al energiei Constantin Niță, eliberat din penitenciar înainte de termen după desființarea deciziei în urma hotărârii CCR, dar și cazul „Rovinari - Turceni", în care fostul premier Victor Ponta și fostul senator Dan Sova au fost achitați în prima instanță.
În plus, în urma deciziei CJUE, Inspecția Judiciară ar trebui să închidă dosarul disciplinar în cazul judecătorului Costin Stancu de la Curtea de Apel Pitești care a stabilit, pe 7 iunie, în urma unei alte hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), că existența Secției Speciale nu este justificată.